{"id":10423,"date":"2012-01-19T10:27:46","date_gmt":"2012-01-19T08:27:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10423"},"modified":"2012-01-19T10:27:58","modified_gmt":"2012-01-19T08:27:58","slug":"homo-europaeus-2061","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/homo-europaeus-2061\/","title":{"rendered":"Homo Europaeus 2061"},"content":{"rendered":"

Textul de fata reproduce aproape in intregime o conferinta pe care am tinut-o la sf\u00e2rsitul anului trecut la Academia Rom\u00e2na, la colocviul international \u201ePenser l’Europe\u201c. Tema ei oscileaza intre futurologie si prospectologie si intre parerea lui Albert Einstein \u201eNu te g\u00e2ndi la viitor deoarece vine cu iuteala\u201c si cea a lui Titu Maiorescu \u201eViitorul este dincolo de ceea ce omul poate prevedea\u201c. <\/strong><\/em><\/p>\n

Parerea mea este, insa, ca ceea ce s-a omis \u2013 dimensiunea biologica \u2013 permite intelegerea a doua conditii importante ale Europei 2061, si anume, longevitatea generala si natalitatea pe etnii. Longevitatea va face ca numarul de 5,3 milioane de oameni in v\u00e2rsta de 85 de ani sa se dubleze la fiecare 5 ani, astfel ca, in 2061, suportul financiar al acestei grupe de v\u00e2rsta sa devina absolut imposibil de asigurat in conditiile economice existente. A doua conditie decisiva este natalitatea. Punctul critic al nivelului de fertilitate al unei mame este azi de 2,1 pentru orice grupa etnica (Rich-2009). Pentru asigurarea perpetuarii unei grupe etnice este necesara depasirea punctului critic, in caz contrar, in decurs de doua p\u00e2na la 3 generatii, etnia incepe sa se stinga. Singura tara cu un nivel de fertilitate materna de 2,13 este Irlanda, aflata la limita supravietuirii. In rest, toate celelalte tari ale Europei se afla pe lista de stingere: Franta 1,97, Anglia 1, 92, Luxemburg 1,78, Norvegia 1,77, Danemarca 1,74, Finlanda 1,73, Suedia 1,67, Statele Baltice 1,66, Belgia 1,65, Lichtenstein 1,53, Monaco 1,5, Portugalia 1,50, Albania 1,47, Spania 1,47, San Marino 1,46, Elvetia 1,46, Ciprul 1,45, Croatia 1,43, Germania 1,42, Bulgaria 1,41, Austria 1,39, Serbia 1, 39, Ungaria 1,39, Grecia 1,37, Armenia Slovaca 1,36, Italia 1,32, Polonia 1,29, Slovenia 1,29, Moldova 1,28, Rom\u00e2nia 1,27, Bosnia-Hertegovina 1,26, Cehia 1,25. Paralel cu acest proces de extinctie etnica are loc multiplicarea excesiva a natalitatii islamice care, in Europa, este de 4 pe fiecare mama musulmana. Potrivit ideologiei islamice oaspetele nu va fi asimilat de natiunea-gazda, ci el impune cultura si ideologia sa gazdelor. Dupa recomandarea lui Mauriac \u201eje m’interdis de penser” ce va fi in 2061, imi rezerv doar dreptul de a-l cita pe Papa Benedict (missa din 22 septembrie 2011) cu ocazia primei sale vizite in tara natala, dupa investirea sa : \u201eEuropa este sortita mortii demografice din cauza natalitatii, fapt datorat bolii spirituale a crestinatatii, numai credinta si crezul in Isus mai poate salva o Europa muribunda\u201c. La procesul de destructie etnica se adauga procesul de migrare a natiunilor : valul migrator tzunami la nivel de mase in urma abolirii dictaturilor totalitare din nordul Africii si al popoarelor obligate sa abandoneze regiunile ecuatoriale inundate prin cresterea nivelului oceanelor odata cu schimbarile climaterice. Daca luam in considerare si evolutia meteorica a economiei chineze, pornite sa execute cele 92 de megaproiecte de reconstructie a estului tarii si posibilitatea invaziei a c\u00e2torva sute de milioane in Europa, ne putem imagina transformarea Europei intr-o eurasie.
\nDespre Homo europeus 2061 s-a vorbit tangential si s-a amintit ca ar putea fi ori un Ulysse voiajor \u2013 Giselle Vanh\u00e8se, ori un Homo mediaticus \u2013 Wilhelm Duncan, ori un Homo Morales \u2013 Monseniorul Robu.
\nEuropeanul anului 2061 va fi un Transuman. Ca medic este de datoria mea sa mi-l imaginez. Cei 50 de ani care ne despart, este o perioada suficienta pentru ca transformarea paradigmatica (conform tezei filosofului Thomas) sa-l modifice pe om in transuman. Filosofii au descris cu anticipatie consecintele in lucrarile lor, Nick Bostrom (2005), Sorgner Stefan Lorenz (2009), si Blackford Russel (2010). Poate mai optimist dec\u00e2t l-a descris geneticianul JBS Haldane, inca in 1923, in cartea sa \u201eDaedalus: Science and the Future\u201c, in care mutatiile si fertilizarea in vitro ram\u00e2n inca o fictiune, pentru cei 50 de ani care ne despart de lumea transumanului.
\nPentru a-l prezenta pe transhumanul 2061, voi utiliza ca metafora pe cele doua nepoate, surori gemene in v\u00e2rsta de 5 ani, ale presedintelui nostru, Eugen Simion. In urma cu c\u00e2teva zile, se jucau de-a v-ati ascunselea cu bunicul. Una dintre gemene s-a ascuns sub pat. Eugen intra in camera, aude un fosnet sub pat si intreaba \u2013 cine este acolo sub pat ? -Este sufletul meu, bunicule \u2013 raspunde cealalta geamana din alt colt al camerei, pentru a o apara pe sora ei. Acest raspuns reprezinta o g\u00e2ndire abstracta la 5 ani. Ce va deveni aceasta fetita la v\u00e2rsta de 55 de ani, av\u00e2nd intreaga lume in v\u00e2rful degetelor ei, cum spunea Thierry de Montbrial, si in conditiile educatiei schitate de Jacques De Decker? Aceasta este intrebarea la care trebuie sa raspund referindu-ma la dimensiunea biologica a analizei transumanului.
\nIn anul 2000 a fost descoperit genomul uman si Bill Clinton l-a anuntat intr-un mod care este greu de uitat : \u201ea fost decodificata limba cu care Dumnezeu a vorbit cu Adam\u201c. Acest citat imi aminteste de spusele lui Umberto Ecco c\u00e2nd, cu ani in urma, a primit diploma de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Tel-Aviv : \u201eDe c\u00e2nd am primit invitatia, visez in fiecare noapte ca voi primi in Tara Sf\u00e2nta diploma in limba in care Dumnezeu a vorbit cu Adam, si c\u00e2nd colo mi s-a vorbit in engleza\u201c. Au trecut 11 ani de la descoperirea genomului si in municipalitatea Chongquing din China au fost distribuite acum 4 luni primele carti de identitate g\u00e9nomice numite \u201ecarti de identitate 24 lotus\u201c. Aceste carti de identitate contin caracteristicile genetice individuale, separ\u00e2ndu-i pe oameni cu precizie de restul celor 7 miliarde de planetari, si deschid posibilitatea de a adapta in viitorul apropiat alimentele si medicamentele indicate sau contraindicate genomului. Stiinta a trecut odata cu acest act in era postgenomica a nanotehnologiei si nanoroboticii.
\nProgresul stiintelor biologice in urmatoarele 5 decenii va permite medicinei, geneticii, imunologiei, cu ajutorul nanotehnologiei si nanoroboticii sa faca saltul spre paradigma imediat superioara a picotehnologiei si picoroboticii. Acest salt va permite ca in anul 2061 o intepatura la deget si depunerea ei pe un chip USB a computerului sa ofere in c\u00e2teva minute raspunsul cu toate analizele de s\u00e2nge, insotite de recomandari medicale.
\nLupta anticanceroasa va permite identificarea genelor alterate si diagnosticarea ADN-ului predispus bolii, depistarea lui imediata odata cu aparitia primelor celule cancerigene si distrugerea lor. Epilepsia va fi evitata cu ajutorul unui chip antiepileptic care va impiedeca desfasurarea crizei din momentul declansarii ei. Regiunea din sistemul nervos responsabila pentru instalarea paraliziei va fi scurtcircuitata permit\u00e2nd transmiterea neintrerupta a comenzilor prin regiunile nealterate. In cazul in care centrii nervosi vor fi lezati, ordinele vor fi date de pacemakers. Implantarea de organe va fi inlocuita de celulele suse si chirurgia robotica va indeplini operatiile cele mai sofisticate. Medicamentele vor fi rezultatul filtrului farmaco-genomic individual.
\nAstazi un chip ofera posibilitatea de a modifica inteligenta, memoria si viteza de executie a unui ordinator. Prof. Herscu din Israel a primit premiul Nobel pentru descoperirea aubiquitinei. Aceasta proteina are capacitatea de a marca pe dubla spirala a ADN-ului punctul de unde gena trebuie replicata si enzima reprodusa. Un biochip ubiquitinic inserat pe treapta 2 miliarde 25 de milioane si 250 de mii a acidului desoxi-ribo-nucleic (ADN) a unui om va putea modifica inteligenta, memoria si viteza de executie transform\u00e2ndu-l pe acesta intr-un transuman. Utilizarea biochipului este un proces de care oamenii nu se pot lipsi, deoarece nimeni nu va accepta sa moara, at\u00e2ta timp c\u00e2t modificarea structurii sale genetice va permite prelungirea vietii. Si, astfel, incet-incet omulumanul va deveni transuman.
\nSaltul paradigmic de la cip la biocip reprezinta saltul de la anorganic la organic, de la mort la viu. Viul, adica \u201eVIATA\u201c, inseamna capacitatea de a transmite ereditar viteza marita a fabricarii de enzime intr-o microsecunda, dincolo de 70, viteza de multiplicare enzimatica a omului obisnuit. In 1986 Eric Dexler mentioneaza in cartea sa \u201eMasinile creatiei\u201c si Max More in 1990 descrie Principiul Extropiei si transumanismul omului distopian. Se deschide posibilitatea sa descoperim puntea epistemologica a lui Kant prin aflarea acelui misterios prag de complexitate care desparte natura moarta de \u201eVIU\u201c. Edelman si Tononi, de la Institutul de neurostiinte din John Hopkins, San Diego, ofera o noua cale de acces spre intelegerea viului. Ei analizeaza cel mai dezvoltat organ al corpului omenesc, si anume creierul, consider\u00e2nd inepuizabila sa conectivitate ca neuroanatomie si imensa sa complexitate ca dinamica cerebrala, interactiunea lor permanenta realizeaza pragul de complexitate, care indeplineste cele 5 conditii ale unui sistem viu, conform chemotomului lui Tibor Ganti si anume: 1. De a se separa de mediul inconjurator \u2013 independenta \u2013, 2. De a ram\u00e2ne in interactie cu mediul inconjurator \u2013 interactie \u2013, 3. De a se putea replica la infinit, 4. De a purta intr-un polimer intreaga informatie genetica, 5. De a poseda in el sistemul catalitic de autodistructie. Iata-ne pe drumul descoperirii marelui secret la vietii imperfecte a omului. Pe undeva pe acest drum apare perioada de existenta a transumanului \u201eHomo Europeus 2061\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Textul de fata reproduce aproape in intregime o conferinta pe care am tinut-o la sf\u00e2rsitul anului trecut la Academia Rom\u00e2na, la colocviul international \u201ePenser l’Europe\u201c. Tema ei oscileaza intre futurologie si prospectologie si intre parerea lui Albert Einstein \u201eNu te g\u00e2ndi la viitor deoarece vine cu iuteala\u201c si cea a lui Titu Maiorescu \u201eViitorul este… Cite\u0219te mai mult »Homo Europaeus 2061<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7076],"class_list":["post-10423","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-homo-europaeus"],"views":1415,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10423","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10423"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10423\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10423"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10423"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}