{"id":10407,"date":"2012-01-19T09:55:20","date_gmt":"2012-01-19T07:55:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10407"},"modified":"2012-01-19T09:56:01","modified_gmt":"2012-01-19T07:56:01","slug":"ce-nu-vor-spune-bilanturile-literareeditoriale-ale-anului-2011","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-nu-vor-spune-bilanturile-literareeditoriale-ale-anului-2011\/","title":{"rendered":"Ce nu vor spune bilanturile literare\/editoriale ale anului 2011"},"content":{"rendered":"

Dupa ce raspunsesem la \u201etraditionalul\u201c bilant editorial al revistei \u201eCultura\u201c la finele lui 2009 (cu un text cam lung…), am primit din nou invitatia anul trecut si m-am pus pe treaba: am facut inventare bogate de titluri din toate genurile, probabil vreo suta-doua, am scris o introducere si alte pasaje despre metabolismul complicat al literaturii, cu totul invizibil in \u201etopurile\u201c scurte si seci prin care ne exercitam cu aroganta \u201eputerea\u201c de \u201ejudecatori\u201c grabiti, expeditivi \u2013 si… n-am mai trimis redactiei textul de raspuns la ancheta, caci ameninta sa capete dimensiuni gigantice (pastrez fisierul in computer…). Mai inainte, incerc\u00e2nd o panorama 2006, in \u201eaLtitudini\u201c, am desfasurat-o pe trei pagini de revista. Asa si cu alte bilanturi, in precedentele mele gazete, \u201eContrapunct\u201c si \u201eObservator cultural\u201c: recapitularea anului 1990 \u2013 bunaoara \u2013 avusese sase secvente publicate in sase saptam\u00e2ni consecutive. Recunosc ca s-a mai int\u00e2mplat ca la anumite anchete de sf\u00e2rsit de an, mai strict jurnalistice, sa raspund si telegrafic. In orice caz, nu-mi abandonez g\u00e2ndurile legate de stereotipia mult prea reductionista \u2013 si superficiala, vedetistica, mondena etc. etc. etc. \u2013 a bilanturilor literare\/editoriale, drept care, in completarea \u201etopurilor\u201c din \u201eCultura\u201c si de prin alte locuri, incerc acum sa ghicesc ce nu vor spune anchetele despre ce s-a int\u00e2mplat si s-a publicat in 2011.
\n1. Plecari<\/strong>
\nIncep cu lucruri triste, dar altfel nu se poate, ar fi indecent sa le lasam la urma: in 2011 au plecat catre o lume mai buna doi \u201eclasici in viata\u201c, doi dintre cei mai importanti scriitori rom\u00e2ni ai ultimei jumatati de secol si ai intregii noastre literaturi, si anume Mircea Horia Simionescu (23 ianuarie 1928-18 mai 2011) si M. Ivanescu (26 martie 1931-21 iulie 2011). Disparitia lor, la mijlocul anului, a facut stiri in toata presa si a fost urmata de grupaje de evocari si analize in revistele culturale, pe masura prestigiului la care, octogenari am\u00e2ndoi, ajunsesera la final de cariera.
\nMai discret, departe de tara (in Germania), s-a stins in decembrie Mariana Sora, la 94 de ani si jumatate (26 mai 1917-19 decembrie 2011). Figura marcanta a exilului literar rom\u00e2nesc din jumatatea a doua a secolului XX, a fost evocata emotionant intr-un text la despartire de Luiza Palanciuc (http:\/\/fondane.net\/2011\/12\/19\/in-memoriam-mariana-sora\/amore-2803).
\nMult mai t\u00e2nar, la mai putin de 68 de ani, plecase la inceputul verii, rapus de boala (cancer), Mircea Iorgulescu (23 august 1943-7 iunie 2011). Emigrat in vara lui 1989 in Franta, bataiosul critic din echipa \u201eRom\u00e2niei literare\u201c a anilor 1970-1980 a lucrat ulterior in redactia Europei Libere, in Germania, la M\u00fcnchen, si in Cehia, la Praga, de unde a revenit pentru ultimii sai ani la Paris.
\nSi s-au mai dus in 2011 \u2013 socant \u2013 c\u00e2tiva colegi ai nostri de generatie: poetul Ion Zubascu (18 iunie 1948-28 mai 2011) si prozatorii Gheorghe Ene (16 octombrie 1950-9 mai 2011), Constantin Stan (28 iulie 1951-9 august 2011) si Petru Maier Bianu (2 septembrie 1947-23 august 2011).
\nDupa ce-si aflase diagnosticul (tot cancer) in primavara lui 2009, Ion Zubascu a avut puterea de a scrie doua carti despre ceea ce i-a fost dat: \u201eMoarte de om. O poveste de viata\u201c (Limes, 2010) si \u201eOmul, pomul si f\u00e2nt\u00e2na. O tragedie rom\u00e2neasca\u201c (aceeasi editura, 2011). In am\u00e2ndoua \u2013 poezie nuda, relatare cruda, pe alocuri greu de suportat, a vietii dupa verdict, a simptomatologiei, a tratamentului, a tot ce simte si g\u00e2ndeste un condamnat definitiv in fata finalului iminent. Sub nivelul primeia, cartea din 2011 atrage si teme politice, marturisiri legate de istoria recenta, reflectii despre viata noastra literara si culturala, dar ram\u00e2ne impresionanta prin asumarea directa a proximitatii mortii. Isi va gasi loc in bilanturile editoriale ale anului?
\nCeilalti trei, prozatorii \u201edesantisti\u201c Gheorghe Ene si Constantin Stan (Ene \u2013 si poet) si romancierul si regizorul de film Petru Maier Bianu, s-au stins fulgerator, si mai socant. Inima lui Gicu Ene s-a oprit intr-o noapte, fara avertismente prealabile. Costi si Petru au primit diagnostice terminale (din nou, cancer), urmate de evolutii at\u00e2t de \u201egalopante\u201c inc\u00e2t s-au stins inainte ca majoritatea dintre noi, colegi si prieteni, sa aflam ce li se int\u00e2mpla. In ultimele lui zile, Costi si-a vazut ultima carte, \u201eConfesiuni fara glorie\u201c, tiparita contra cronometru de Ioan Cristescu (Tracus Arte): culegere de articole, eseuri, note pe teme varii, compun\u00e2nd un soi de jurnal de observatii si reflectii ale unui prozator de clasa. Dar formulei nu i se prea acorda atentie in bilanturile anuale…
\nO plecare mult prea grabita si cu totul neasteptata a fost si cea a lui Alex. Leo Serban (28 iunie 1959-8 aprilie 2011), fostul meu coleg de la Engleza, la nici 52 de ani (iarasi boala incurabila, galopanta…). Ajunsese un foarte cunoscut critic de film, dar incepuse in junete cu poeme si proze, iar dupa uluitoarea-i disparitie au aparut, unul dupa altul, un volum cu versurile sale, \u201eAlte camere, alte glasuri de ieri\u201c (Pandora-M), o culegere de eseuri, \u201eMica dietetica\u201c (Editura ART), si un micro-roman, \u201eLitera din scrisoarea misterioasa\u201c (Polirom, scris in limba engleza, tradus in rom\u00e2neste). Cinefilul Leo \u2013 un subtil scriitor…
\n2. Jubilee<\/strong>
\n\u00cen toamna, Mihai Sora a implinit patriarhala v\u00e2rsta de 95 de ani (n. 7 noiembrie 1916). Traitor, in ultima vreme, cam jumatate de an in Rom\u00e2nia, jumatate in Germania, filozoful-scriitor traverseaza din c\u00e2nd in c\u00e2nd, tacut, lumea noastra culturala si lumea in genere. Priveste, asculta, reflecteaza si, cu o luminoasa seninatate, ne ofera c\u00e2teodata, de obicei concis, concluziile sau doar observatiile si interpretarile sale, in c\u00e2te un text, un interviu, o conferinta. La anumite intervale primim si probe ale angajarii pasionate in proiectul \u201eRestitutio Benjamin Fondane\u201c, din care s-au publicat trei volume in 2008-2009 (la Limes), o lunga serie fiind in pregatire pentru tipar (la Polirom). Un frumos portret Sora \u2013 intr-un poem publicat de cur\u00e2nd de Gabriel Chifu (in numarul 10, pe luna octombrie, al \u201eRamurilor\u201c craiovene, p. 3): \u201eel trage dupa sine o uriasa trena de liniste\u201c, iar timpul \u201ecurge peste el (…)\/ nu de la st\u00e2nga la dreapta, nu de la fiinta la nefiinta,\/ nu ireversibil si nu nimicitor. Ci altfel, cu totul altfel,\/ neasemanator\u201c, inc\u00e2t \u201eTineretea fara batr\u00e2nete se intrevede uneori\/ in pasii sai, si in privirea sa, si pe obrazul sau\/ ca soarele pe cer, printre nouri\u201c, d\u00e2ndu-ne \u201eo far\u00e2ma de speranta\u201c ca \u201epoate, totusi, sf\u00e2rsitul nu e ceva batut in cuie,\/ mai sunt si oameni ce reusesc sa induplece timpul\/ si indelung sa-l imbuneze\u201c…
\nInca n-a aparut un volum aniversar Sora \u2013 95 (stiu ca erau planuite doua, din care cel putin unul sta sa iasa), dar alte jubilee au fost insotite de carti speciale. Dupa ce Solomon Marcus a implinit, in 2010, 85 de ani (n. 1 martie 1925), s-au publicat in 2011 o culegere de scrieri proprii, \u201eRani deschise\u201c, si una de texte despre autor, \u201eInt\u00e2lniri cu\/Meetings with Solomon Marcus\u201c (ambele la Spandugino, in tomuri corpolente: 1244 p., respectiv 946 + 896 p., coord. Lavinia Spandonide si Gheorghe Paun).
\nIn primavara aparuse si un \u201eM. Ivanescu \u2013 80\u201c (coord. Al. Cistelecan, Editura Paralela 45), cu c\u00e2teva luni inainte ca marele poet sa se stinga din viata. Doua volume paralele l-au sarbatorit in vara pe Ion Pop, devenit septuagenar (n. 1 iulie 1941): \u201eIon Pop \u2013 70\u201c (coord. Sanda Cordos, aceeasi editura) si \u201eIon Pop. Sapte decenii de melancolie si literatura\u201c (coord. Stefan Borb\u00e9ly, Eikon). L-au urmat alti doi cunoscuti scriitori, aniversati si ei prin \u201eAngela Marinescu \u2013 70\u201c (n. 8 iulie 1941) si \u201eEugen Negrici \u2013 70\u201c (n. 28 noiembrie 1941) (ambele la Paralela 45; coordonatori: un cristian, respectiv Ioan Es. Pop). In amintirea lui Liviu Petrescu, care ar fi implinit tot 70 de ani in 2011 (17 decembrie 1941-5 iulie 1999) \u2013 o culegere memoriala: \u201eSpiritul critic la Liviu Petrescu\u201c (coord. Sanda Cordos, Limes).
\nAs mai consemna aici splendidele carti si albume, cu bogate ilustratii si cu inregistrari audio, care au insotit jubileului de 90 de ani al Regelui Mihai (n. 25 octombrie 1921): \u201eLumea Regelui\/The King’s World\u201c (bilingv, Polirom), \u201eMuzica Regelui\u201c (carte + CD, Curtea Veche) si \u201eAnul Regelui\u201c (aceeasi editura) (toate ingrijite si cu texte scrise de Principele Radu al Rom\u00e2niei), plus \u201eIn slujba voastra in toate timpurile. Mesaje si convorbiri radiofonice ale M.S. Regele Mihai I al Rom\u00e2niei\u201c (carte + 2 CD-uri, Radio Rom\u00e2nia\/Editura Casa Radio): un set editorial cu evidente dimensiuni politice si istorice, bilant al vietii unui extraordinar \u201epersonaj\u201c, deci \u2013 in perspectiva mai larg-culturala si chiar literara \u2013 e vorba despre carti de \u201enon-fiction\u201c sau de \u201edocu-drama\u201c (in terminologiile prin care teoreticienii au incercat sa fixeze specii greu incadrabile). Totusi, bilanturile editoriale ale lui 2011 le vor ocoli.
\n3. Evenimentul anului<\/strong>
\nCine va avea limpezimea de care e nevoie pentru a indica marele eveniment \u2013 de departe \u2013 al anului editorial 2011 si al perioadei pe care o traversam?: aparitia, sub titlul \u201ePrezent si in acelasi timp strain\u201c, a volumului final al jurnalului lui Radu Petrescu (Paralela 45), cel mai important al literaturii rom\u00e2ne. S-a lansat in luna mai, la \u201eBookfest\u201c. In presa \u2013 semnalari timide…
\n4. Poezie<\/strong>
\nIn genurile \u201eclasice\u201c, bilanturile anului vor consemna, mai int\u00e2i, volumele de versuri ale c\u00e2torva autori, mai ales din ultimele doua-trei \u201evaluri\u201c poetice afirmate la noi. Sper ca nu va fi ocolit \u201ebuchetul\u201c \u2013 alaturi de care putine alte \u201eflori\u201c pot rezista, nu-i asa?… \u2013 de cinci titluri simultane ale lui Serban Foarta, lansate in noiembrie, la T\u00e2rgul \u201eGaudeamus\u201c: \u201eHexachordos\u201c, \u201eAmadeus\u201c, \u201e\/o\/ oua intrebari\u201c, \u201einca un capcaun\u201c si \u201eTest pentru domnisoarele printese\u201c (toate la Brumar). Primul, tom cu vaste rezonante culturale, reuneste anterioare echivalari ale cartilor biblice \u201epre stihuri retocmite de catre Serban Foarta\u201c (in sumar: \u201ePsalmii\u201c, \u201eEcleziastul\u201c, \u201eC\u00e2ntarea c\u00e2ntarilor\u201c, \u201eIov\u201c, \u201ePsalmii lui Solomon\u201c si \u201eOdele\u201c). Cvartetul celorlalte inaugureaza Colectia \u201eLudex\u201c (dupa o prima tentativa, in urma cu c\u00e2tiva ani, la Curtea Veche): jocuri superioare, cu aparente de ingenuitate \u201ecopilareasca\u201c, de fapt suprasaturate de rafinament si, din loc in loc, cu ravasitoare abisuri metafizice.
\n5. Proza<\/strong>
\nAici, clasamentele se vor deschide cu \u201eAcasa, pe C\u00e2mpia Armaghedonului\u201c, surprinzatorul, puternicul prim roman al unei mari poete, Marta Petreu, si cu alte doua-trei titluri ale casei care domina de aproape un deceniu piata autohtona de \u201efictiune\u201c (Polirom). Poate ca vor mai fi mentionate si \u201eFEM\u201c al Magdei C\u00e2rneci si \u201eDezordinea preventiva\u201c al lui Matei Visniec, publicate de acelasi grup, dar, in conformitate cu o anumita politica de promovare, sub sigla secunda (Cartea Rom\u00e2neasca). Dupa cum s-a putut vedea din c\u00e2teva cronici, \u201eFEM\u201c a fost citit in perspectiva prea \u201ebiografista\u201c, ca o confesiune directa a autoarei, romanul av\u00e2nd \u2013 de fapt \u2013 un important scenariu fictional; iar \u201eDezordinea preventiva\u201c a iesit prea de cur\u00e2nd (la \u201eGaudeamus\u201c) pentru a fi recenzat si selectat.
\nApropo de Visniec, as mai face un pariu: nimeni nu va constata ca 2011 a fost si \u201eanul lui\u201c. I-au mai aparut \u201eOpera poetica\u201c (2 vol., Cartier), plus o placheta noua de versuri, \u201eLa masa cu Marx\u201c (Cartea Rom\u00e2neasca), si \u201eSecuri decapitate\u201c (volum bibliofil, bilingv, la Tracus Arte), inca un volum de proza, de asta data \u201eerotica\u201c, \u201eScrisori de dragoste catre o printesa chineza\u201c (Humanitas; in sumar: \u201eCum am dresat un melc pe s\u00e2nii tai\u201c si textul titular), si o masiva culegere de \u201eteatru scurt\u201c, \u201eOmul din cerc\u201c (Paralela 45).
\nLansate tot in noiembrie (tot la \u201eGaudeamus\u201c), n-au fost inca recenzate, ba chiar s-ar zice ca nici n-au fost observate \u201ePloile amare\u201c al lui Alexandru Vlad, unul dintre putinele romane de clasa ale perioadei (Charmides), complicatul \u201eTesut viu. 10 x 10\u201c al lui Emilian Galaicu-Paun (Cartier), virulent-satiricul si ultra-parodicul \u201eBokia\u201c al lui Ovidiu Pecican (Tracus Arte), primul experiment de gen dezvoltat la noi in serial pe un blog (al revistei clujene \u201eTribuna\u201c). Ram\u00e2ne de vazut daca le va fi descoperit \u2013 totusi \u2013 vreun coleg.
\nN-am \u2013 insa \u2013 dubii intr-un caz precum \u201eCartile lui Alfonz\u201c, romanul modular al lui Virgil Ratiu (Paralela 45), reconstituit din capitole deja aparute in alte doua etape editoriale, inainte si dupa 1989, dar si cu pagini noi, initial amputat, apoi am\u00e2nat, acum \u2013 practic \u2013 la prima publicare ca atare, in integrum (o\u00a0 carte despre care am scris in prefata ca impune un autor in istoria prozei rom\u00e2nesti): va fi absent din liste. Dupa cum sunt absolut sigur ca, printre debutantii mai rasariti sau mai plap\u00e2nzi din bilanturile anului editorial, nimeni nu-l va trece pe raboj pe Andrei Trocea, autorul percutantului roman post-urmuzian \u201eZvr\u00e2ncul Pyt sau Jocul de-a mortita\u201c (Tracus Arte): \u201enormal\u201c, caci junele nu frecventeaza lumea literara si n-a stiut sa-si distribuie cartea catre reviste, recenzenti, cenaclisti si alti \u201eformatori de opinie\u201c.
\nOricum, intr-o perioada in care cronicarii de proza se ocupa doar de romane, cine sa numeasca si splendidele culegeri de proze scurte publicate de Mihai Dragolea si Florin Iaru, \u201eEpiderma de bazalt (Colectia de mirari 2)\u201c (Limes), respectiv \u201eFraier de Bucuresti\u201c (Polirom), doi maestri ai \u201etabletisticii\u201c de descendenta caragialiana, in forma mai mucalita si mai caracterologica la cel dint\u00e2i, iute si spectaculos-anecdotic la al doilea, autori si carti pentru primul raft al literaturii noastre de azi? Sau, din acelasi gen, viziunile stranii din \u201eOpiniile unui calator nedemn de incredere\u201c ale lui Mihai Maniutiu (bybliotek) \u2013 dar… Inteleg criticii literari ca si un mare regizor poate fi un scriitor adevarat, de cursa lunga?! Sau suprinzatoarele \u201efictioterapii\u201c din \u201eBungee Jumping\u201c, debutul ca prozatoare al Mirunei Runcan, debord\u00e2nd de talent (Limes; \u201eFictioterapii\u201c e subtitlul cartii) \u2013 dar poate fi uitat \u201edefectul\u201c autoarei, si anume acela ca e si o reputata teoreticiana si analista a teatrului?! Sau glumet-tristele \u201efelii\u201c (cum le ziceau naturalistii) de \u201eViata de aruncat\u201c propuse de Bogdan O. Popescu, bine plasate editorial (Polirom) \u2013 dar… cine sa accepte in bilantul anului o carte a unui medic de succes?!
\n6. Critica\/eseistica<\/strong>
\nBilanturile nu-i vor rata pe cei doi critici cu greutate care au scos carti noi in 2011: Mihai Zamfir \u2013 \u201eScurta istorie. Panorama alternativa a literaturii rom\u00e2ne\u201c (vol. I, sub alaturarea destul de bizara a siglelor Cartea Rom\u00e2neasca si Polirom) si Eugen Negrici \u2013 \u201eSimulacrele normalitatii\u201c (Paralela 45). Poate ca va fi retinuta si culegerea compacta de studii ale Martei Petreu despre ideologiile culturale, \u201eDe la Junimea la Noica. Studii de cultura rom\u00e2neasca\u201c (Polirom), desi, aparut tot recent (la \u201eGaudeamus\u201c), n-a prea avut c\u00e2nd sa fie citita cu atentie.
\nDar oare, desi timp a tot fost din primavara-ncoace pentru \u201eBenzile desenate si canonul postmodern\u201c, culegerea de avangarda critico-teoretica a lui Ion Manolescu (Cartea Rom\u00e2neasca), o va retine cineva in bilanturile anului? La fel \u2013 culegerea de \u201ePsihobiografii\u201c a lui Corin Braga (Polirom), cam prea savanta \u2013 parca \u2013 pentru topurile actualitatii noastre scriitoricesti?! Si ce soarta putem intrevedea spectaculoasei triplete a lui Bogdan Ghiu, poetul-eseist care se misca in glosele sale pe o suprafata literar-artistic-socio-culturala at\u00e2t de extinsa inc\u00e2t comentatorii de literatura il cam scapa din ochi, in 2011 el semn\u00e2nd \u201eContracriza\u201c (Cartea Rom\u00e2neasca), \u201eDadasein\u201c (Tracus Arte) si \u201eInconstructia. Pentru o arhitectura etica\/The Incontruction. For an Ethical Architecture\u201c (Editura Fundatiei Arhitext Design)? Nu mai dau si alte exemple de studii si eseuri din alte zone artistice, cu totul ignorate de condeierii nostri, desi uneori sunt semnate chiar de autori cu palmares, de exegeti literari recunoscuti, precum, in 2011, regretatul Mircea Ghitulescu sau Liviu Malita.
\nNu sunt deloc optimist nici g\u00e2ndindu-ma la nu putinele studii foarte serioase, de fapt teze de doctorat, scoase \u2013 acum ca si-n anii de dinainte \u2013 in centre universitare mari si mici, de multe ori de catre edituri cu vizibilitate redusa sau de tot obscure. Or, e important ca spatiul cultural rom\u00e2nesc sa ia act de existenta unor asemenea cercetari, vitale pentru intelegerea literaturii de azi ca si a celei de ieri, dintotdeauna. Un exemplu recentissim: \u201eCritica in transee. De la realismul socialist la autonomia esteticului\u201c a lui Alex Goldis, aparuta la loc vizibil (Cartea Rom\u00e2neasca), dar chiar la finele anului, nerecenzata inca, drept care s-ar putea ca bilanturile s-o ignore.
\nS-ar mai adauga categoriei un nume cu mare greutate, cel al lui Ion Pop, semnatar al culegerii de \u201eInterviuri. Intre biografie si bibliografie\u201c (Limes) \u2013 dar intelegem oare ca si dialogurile unui critic si ale oricarui scriitor important se cuvin citite ca opere ale aceluia, ale acelora?
\n7. Atipice<\/strong>
\nAr mai fi de mentionat cartile greu incadrabile in categoriile bilantiere obisnuite sau de-a dreptul inclasabile.
\nDe pilda \u201eNoua poezie noua. O antologie de poezie rom\u00e2na postmoderna\u201c, semnata de Dumitru Chioaru (Limes): nu \u201edoar\u201c o \u201eantologie\u201c, ci un complement al proiectului pe care autorul il dezvolta de ani de zile, explor\u00e2nd productia ultimelor \u201evaluri\u201c de autori de gen \u2013 vezi ale sale \u201eDevelopari in perspectiva\u201c (2004) si \u201eNoi developari in perspectiva\u201c (2010). Sau \u201eO istorie a prozei si dramaturgiei rom\u00e2nesti. Perspectiva personajului literar\u201c (coord. Florin Sindrilaru, 2 vol., Casa Cartii de Stiinta\/Paralela 45), de fapt un dictionar de figuri memorabile din genurile narative. Sau impunatorul \u201eDictionar de rime si asonante\u201c semnat de Mihail Nemes (la aceeasi Paralela 45): instrument de lucru g\u00e2ndit de unul dintre marii traducatori rom\u00e2ni de poezie universala, disparut in urma cu sapte ani, din a carui arhiva ies in continuare la iveala importante contributii.
\nDin zona \u201enon-fictiva\u201c, poate ca bilanturile vor retine noul volum de jurnal al lui Mircea Cartarescu, \u201eZen\u201c (Humanitas). Dar cine sa numeasca, din acelasi gen, \u201eCea mai buna dintre lumi (Jurnal si contrajurnal parizian)\u201c al aradeanului Gheorghe Mocuta (Tracus Arte), interesanta, expresiva si mai ales impresionanta consemnare a unei lungi sederi la Paris pentru tratamentul bolii fiului sau (aceeasi, dar, din fericire, biruita…)?
\nTot \u201enon-fictiv\u201c e si \u201eJurnalul de antropolog\u201c (subtitlul) publicat de Hanna Bota, \u201eUltimul canibal\u201c (Cartea Rom\u00e2neasca): consemnare a unei calatorii tocmai in Arhipelagul Vanuatu, in Pacificul de Sud, prea \u201eatipica\u201c pentru a-i interesa pe cronicarii actualitatii literare rom\u00e2nesti \u2013 desi genul \u201ejurnalului de calatorie\u201c are vechime si pare sa-i intereseze din nou pe compatriotii nostri, urmare a iesirilor din tara de dupa caderea regimului comunist, in 1989, in alte variante intervenind si filtre fictionale (exemple din ultimii ani: \u201eCel mai indepartat Paradis\u201c de Vasile Andru, 2001, Dacia, despre Noua Zeelanda, sau \u201eCartea de la capatul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis\u201c de Ioan T. Morar; transpuneri romanesti: \u201eIstoria romantata a unui safari\u201c de Daniela Zeca, Polirom, 2009, \u201eVaranasi retur\u201c de Bianca Predoi, Paralela 45, 2010 etc.).
\nAlaturi de\u00a0 categoriile de carti \u201epremiabile\u201c cad si volumele de interviuri. E cazul \u2013 de pilda \u2013 al \u201eCuvintelor din exil\u201c, dialogul cu Norman Manea realizat de Hannes Stein, jurnalist german stabilit, asemeni compatriotului nostru, la New York (Polirom). \u201eInterviurile\u201c lui Ion Pop le-am pomenit deja.
\nFireste, nimeni nu se va opri asupra publicisticii politice si de reflectie morala a unor scriitori precum Gheorghe Grigurcu, Nicolae Prelipceanu, Radu Ulmeanu sau Nicolae Coande, semnatari ai culegerilor \u201ePoliticale\u201c (Brumar), \u201eOdioseea\u201c (Institutul European), \u201ePolitica, o comedie cu final cunoscut\u201c (Dacia XXI), respectiv \u201eIntelectualii rom\u00e2ni si Curtea Regelui\u201c (Tracus Arte). Nu se prea obisnuieste pe la noi ca articolele publicate de scriitori prin gazete sa fie luate drept ceea ce sunt de fapt: eseistica literara pe teme socio-politice.
\nSi: cine sa numeasca strania oferta a Tamarei Caraus din \u201eCapcanele identitatii\u201c (Cartier)? \u2013 povestea proiectului esuat al unei carti de explorare a \u201especificului basarabean\u201c, confesiune eseistica a unei tinere autoare foarte promitatoare, afirmate in ultimul circa un deceniu in critica si teoria literara rom\u00e2neasca.
\nIn sf\u00e2rsit, va fi observat cineva ca la finele toamnei (tot la \u201eGaudeamus\u201c) a debutat in volum, cu \u201eSupravietuirea prin reportaj\u201c, extraordinara Liliana Petrus (Editura Flacara)? Textele ei, risipite de doua decenii prin presa (mai ales, pe unde, la Europa Libera si, in pagini tiparite, in revista \u201eFlacara\u201c), duc cu demnitate mai departe traditia Bogza-Brunea-Fox-Nistorescu…<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Si mai sunt \u2013 desigur \u2013 alte si alte carti, care-mi scapa acum.<\/p>\n

Bucuresti, 2-7 ianuarie 2012<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa ce raspunsesem la \u201etraditionalul\u201c bilant editorial al revistei \u201eCultura\u201c la finele lui 2009 (cu un text cam lung…), am primit din nou invitatia anul trecut si m-am pus pe treaba: am facut inventare bogate de titluri din toate genurile, probabil vreo suta-doua, am scris o introducere si alte pasaje despre metabolismul complicat al literaturii,… Cite\u0219te mai mult »Ce nu vor spune bilanturile literare\/editoriale ale anului 2011<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7064,7066,7065],"class_list":["post-10407","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bilanturile-literare","tag-carti-publicate-in-2011","tag-literatura-2011"],"views":1591,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10407"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10407\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}