{"id":10398,"date":"2012-01-19T09:47:44","date_gmt":"2012-01-19T07:47:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10398"},"modified":"2012-01-19T09:48:11","modified_gmt":"2012-01-19T07:48:11","slug":"istoria-intelectualii-si-puterea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-intelectualii-si-puterea\/","title":{"rendered":"Istoria, intelectualii si puterea"},"content":{"rendered":"

Lucian Boia, \u201eCapcanele istoriei. Elita intelectuala rom\u00e2neasca \u00eentre 1930 si 1950\u201c,<\/em> Editura Humanitas, Bucuresti, 2011<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Meritul celei mai recente carti a lui Lucian Boia consta \u00een primul r\u00e2nd \u00een faptul ca istoricul alege sa vorbeasca despre evolutia intelectualilor rom\u00e2ni dintr-o perioada reprezentativa pentru evolutia la scara mare a istoriei rom\u00e2nilor. Este vorba despre anii 1930-1950; decupajul temporal, poate arbitrar \u00een aparenta, are o justificare metodologica c\u00e2t se poate de solida: \u00een acest scurt interval de timp, de numai 20 de ani, Rom\u00e2nia a schimbat nu mai putin de sapte regimuri politice! Este vorba despre regimul democratic interbelic, regimul autoritar al lui Carol al II-lea, Statul National-Legionar, dictatura antonesciana, scurta democratie postbelica, guvernul comunist al lui Petru Groza si, dupa 1947, proclamarea Republicii Populare si instaurarea definitiva a regimului comunist. Dincolo de schimbarea frecventa a regimurilor politice, trebuie notata si orientarea opusa si radicala a succesiunilor: de la democratie la regimul autoritar al lui Carol al II-lea, de la orientarea filogermana \u00een timpul razboiului la alianta cu Armata Rosie dupa 23 august 1944, de la politica nationalista si ultranationalista din perioada interbelica la \u201einternationalismul\u201c comunist postbelic. Cu greu poate fi cautat un context istoric mai \u201efavorabil\u201c pentru a testa reactiile si caracterul intelectualilor si al liderilor de opinie ai unei societati!
\nAnii ’30: totalitarism si antisemitism, dar fara v\u00e2natori de vrajitoare<\/strong>
\nLucrarea debuteaza cu prezentarea tinerei generatii a perioadei interbelice. Este vorba, \u00een principal, despre generatia \u201emarilor intelectuali\u201c, dintre care unii s-au consacrat ulterior \u00een Occident. Care este trasatura acestei generatii? \u00cen primul r\u00e2nd, critica aspra a vechii generatii si contestarea traditionalismului si a autohtonismului acesteia. Tinerii considera ca Rom\u00e2nia este integrata acum \u00een civilizatia occidentala si ca trebuie sa se desprinda de spiritul mimetic care a dominat-o p\u00e2na acum. Trasaturile definitorii pentru tineri sunt spiritul de fronda si experimentalismul. Eliade impune programul tinerei generatii prin seria de articole intitulate \u201eItinerariu spiritual\u201c, publicate \u00een 1927 \u00een revista \u201eCuv\u00e2ntul\u201c.
\nSpiritul public \u00een perioada interbelica este marcat de nationalism. Explicatia acestei stari de fapt poate fi data tin\u00e2nd seama de contextul istoric: \u00een conditiile \u00een care Rom\u00e2nia Mare este un stat recent constituit, ale carui provincii contin o populatie multietnica, prima sarcina a politicii de stat este, \u00een paralel cu uniformizarea structurilor administrative, \u201erom\u00e2nizarea\u201c Rom\u00e2niei, prin concentrarea unei c\u00e2t mai mari puteri politice si economice \u00een m\u00e2inile etnicilor rom\u00e2ni. Strict legata de problema nationala apare \u00een interbelic si problema antisemitismului. Evreii \u00eencep sa devina o problema pentru politica Tarilor Rom\u00e2nesti \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea, c\u00e2nd emigrantii dinspre est se stabilesc pe aceste teritorii (\u00een special \u00een Basarabia si Moldova). Cu toate ca nu constituie dec\u00e2t 4% din totalul populatiei, evreii sunt o populatie preponderent urbana (\u00een unele orase din Moldova sau Basarbia un sfert din populatie era formata din evrei). \u00cen conditiile \u00een care accesul la functiile publice (\u00eenvatam\u00e2nt, armata, magistratura, administratie) le este interzis, majoritatea evreilor se orienteaza spre profesii liberale (medici, avocati, scriitori, jurnalisti etc.) sau spre domeniul economico-financiar. Din punct de vedere politic, evreii se orienteaza \u00een mod firesc spre st\u00e2nga spectrului politic, din cauza ca, \u00een lupta lor pentru drepturi, vor fi \u00eentotdeauna sustinatorii unei democratizari c\u00e2t mai largi a societatii si ai obtinerii de drepturi egale pentru toate categoriile de cetateni. Asa se face, spre exemplu, ca, \u00een 1930, un procent de 18%\u00a0 din membri PCR erau evrei. Faptul ca exista evrei cu o puternica influenta financiara, ca au numerosi lideri de opinie si ca simpatiile lor merg spre st\u00e2nga, p\u00e2na spre PCR chiar \u2013 asociat \u00een epoca cu pericolul bolsevic \u2013, toate acestea vor hrani antisemitismul discursului nationalist din epoca.
\n\u00cencep\u00e2nd cu 1936-1937 scena publica se radicalizeaza, iar nationalismul devine tot mai extrem. Putin mai t\u00e2rziu, Carol al II-lea va desfiinta partidele politice si va instaura regimul personal care va dura p\u00e2na \u00een 1940. Protestele intelectualilor fata de desfiintarea partidelor politice sunt aproape inexistente. Iorga, o figura emblematica pentru intelectualitatea acestei perioade, este un sustinator al politicii lui Carol, fiind chiar membru al guvernului Patriarhului Miron Cristea din 1938. O explicatie probabila a acestei lipse de reactie poate fi gasita \u00een ambianta ideologica a epocii dominata de nationalism, incompatibil \u00een mare masura cu democratia. La asta se adauga si rolul de patron pe care Carol al II-lea si-l asuma fata de artisti si intelectuali, bucur\u00e2ndu-se \u00een general de simpatia acestora.
\nDupa fuga din tara a lui Carol, Antonescu preia puterea si proclama, alaturi de legionari, Statul National-Legionar (septembrie 1940-februarie 1941). Miscarea Legionara trece acum de la puritatea idealului moral propovaduit, la actiunea criminala ca gest politic. Este perioada \u00een care legionarii vor da fr\u00e2u liber fanatismului lor, recurg\u00e2nd la o serie de asasinate drept razbunare pentru camarazii omor\u00e2ti (fara nici o judecata) \u00een perioada regimului lui Carol. Iorga \u00eensusi cade sub glontul legionar, fiind considerat vinovat moral pentru asasinarea Capitanului Corneliu Zelea Codreanu. P\u00e2na la decizia lui Antonescu de a se desparti de legionari, politica oficiala este una nationalista si antisemita (legislatia antisemita fusese adoptata deja \u00een august 1940). Universitatile sunt epurate pe criterii ideologice, la conducerea lor fiind numiti simpatizanti sau sustinatori activi ai politicii legionare.
\n\u00cen urma rebeliunii din iarna lui 1941, Antonescu ram\u00e2ne singur la conducerea statului, autoproclam\u00e2ndu-se \u201eConducatorul\u201c. Antonescu urmeaza politica nationalista, cu o relativa relaxare \u00eensa \u00een ceea ce priveste supravegherea ideologica. Evreii sunt \u00een continuare eliminati din \u00eenvatam\u00e2nt, dar li se permite organizarea unui \u00eenvatam\u00e2nt paralel. Cei din Basarabia si Bucovina sunt deportati \u00een Transnistria. La T\u00e2rgu-Jiu este organizat un lagar pentru cei care se fac vinovati de delicte de opinie. Multi intelectuali cu opinii de st\u00e2nga sunt supravegheati de Siguranta si multi dintre simpatizantii comunisti sau bolsevici sunt trimisi \u00een lagar. Nu se practica \u00eensa \u00eendoctrinarea sistematica si nici v\u00e2natoarea de vrajitoare.
\nAnii ’40: sub spectrul bolsevismului \u201eeliberator\u201c. Academia ori puscaria<\/strong>
\nDupa momentul 23 august 1944, cursul istoriei Rom\u00e2niei se schimba \u00een mod radical. Armata Rosie, \u201ealiata\u201c, se instaleaza ca armata de ocupatie. Procesul de comunizare a tarii \u00eencepe, cu oarecare tatonari \u00eentr-o prima etapa, si recurg\u00e2ndu-se la metode mai radicale, dupa instaurarea Republicii Populare \u00een 1948. Se \u00eencepe cu decapitarea vechilor elite intelectuale. \u00cen 1945 are loc o prima epurare \u00een Universitate. Sunt vizate figurile reprezentative pentru Miscarea Legionara sau pentru regimul antonescian: Mihai Antonescu, Nichifor Crainic, P. P. Panaitescu, Ion Petrovici, Radu Gyr etc. O serie de ziaristi sunt de asemenea condamnati pentru \u201ecrima de contributie la dezastrul tarii\u201c. O parte dintre ei reusesc sa se salveze parasind Rom\u00e2nia: Pamfil Seicaru, Stelian Popescu, Grigore Gafencu etc. Din Societatea Scriitorilor sunt exclusi pe criterii ideologice cam 10% dintre membri. O parte dintre intelectualii aflati \u00een afara granitelor tarii \u00eenainte de 1944 se salveaza aleg\u00e2nd calea exilului: M. Eliade, E. Cioran, N. Ionescu etc.
\n\u00cen 1948 \u00eencepe epurarea si la Academia Rom\u00e2na. Este schimbata legea de functionare, institutia pierz\u00e2ndu-si autonomia. Dintre vechii membrii, sunt excluse figuri reprezentative ale culturii rom\u00e2ne: L. Blaga, I. Petrovici, C. Radulescu-Motru, D. Gusti, S. Mehedinti, P. P. Negulescu. Pentru noii alesi vor conta criteriile profesionale \u00eempreuna cu cele ideologice. Tot \u00een 1948 are loc si reforma \u00eenvatam\u00e2ntului. Acum universitatile sunt intens politizate, \u00eenfiint\u00e2ndu-se catedre de marxism-leninism cu personal mai mult sau mai putin improvizat. Vor fi exclusi circa 500 de profesori, cele mai afectate fiind stiintele umaniste si sociale.
\nO data cu intensificarea comunizarii si a ideologizarii, neutralitatea sau opozitia devin tot mai greu de atins. Practic, pentru un intelectual care vrea sa faca o cariera \u00een Rom\u00e2nia comunista, nu exista cale de mijloc. Neutralitatea este tot mai mult asimilata cu adversitatea si condamnata. Asadar, ori treci de partea regimului, cu recompensele de rigoare ce se cuvin unui intelectual, ori esti condamnat. Conform expresiei lui Boia, aveai de ales: Academia ori puscaria! \u00centre aceste extreme oscileaza comportamentul majoritatii intelectualilor. Comportamente \u201eexemplare\u201c gasim \u00eensa at\u00e2t \u00eentr-o parte, c\u00e2t si \u00een cealalta. Este cunoscut cazul lui Mircea Vulcanescu, ce nu abdica nici o clipa de la principiile sale, aleg\u00e2nd \u00een cele din urma sacrificiul suprem \u00een puscarie. Pe de alta parte, un Mihail Sadoveanu trece cu arme si bagaje de partea puterii, bucur\u00e2ndu-se de privilegiile de rigoare (ajunge chiar membru \u00een Prezidiul Marii Adunari Nationale). Tudor Arghezi este intens curtat de noul regim \u00een anii ’45 \u2013 ’46, dar nu cedeaza \u201eavansurilor\u201c. Drept consecinta, va fi desfiintat ca poet \u00een anul 1948 de Sorin Toma, redactorul-sef al Sc\u00e2nteii, \u00eentr-o serie de articole intitulate \u201ePoezia putrefactiei sau putrefactia poeziei\u201c. Tatal acestuia, A. Toma, va fi ales poet reprezentativ pentru noul regim. Este primit \u00een Academie unde, la \u00eemplinirea a 75 de ani, are parte de elogiile lui George Calinescu. Acelasi G. Calinescu nu \u00eei rezervase \u00een prima editie a \u201eIstoriei literaturii\u201c nici macar un singur r\u00e2nd! Si exemplele de rezistenta, colaborare, retractare sau lasitate pot continua…
\nDespartirea de cultura nationalista<\/strong>
\nLinia generala a politicii de dupa 1944 este data, pe l\u00e2nga comunizarea tarii, si de despartirea de cultura nationalista cu accente traditionaliste din interbelic. Astfel se explica si ponderea destul de mare \u00een aparatul de conducere al Partidului Comunist a evreilor \u00een prima perioada a regimului (cca. 10% membri de partid, din totalul de 2% populatie evreiasca; 20-30% dintre membrii aparatului de propaganda erau evrei). Acestia nu sunt alesi pe criterii etnice, ci \u00een functie de afinitati ideologice. O buna parte dintre ei sunt vechi membri ai PCR, ceea ce le justifica prezenta \u00een partid. Apoi, evreii erau \u00eenclinati spre st\u00e2nga, nu erau atasati de cultura traditionala si acceptau \u201einternationalismul\u201c comunist. Partidul nu cauta cu tot dinadinsul evrei, ci intelectuali devotati partidului si detasati de cultura rom\u00e2na interbelica.
\nInfluenta semnificativa a evreilor \u00een Partid va fi valabila \u00eensa p\u00e2na \u00een momentul \u00een care PCR \u00eencepe sa se departeze de linia sovietica. Partidul \u00eencepe sa fie rom\u00e2nizat si, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eentreaga politica din perioada national-comunismului lui Ceausescu este una de \u201erom\u00e2nizare\u201c. Evreii si germanii sunt v\u00e2nduti peste granite. Drepturile minoritatii maghiare sunt reduse. Astfel se face ca, daca \u00een 1930 rom\u00e2nii reprezentau 72% din populatia tarii, \u00een 1992 acestia vor reprezenta 85% din \u00eentregul populatiei. \u00centr-un mod oarecum paradoxal, comunismul a dus la \u00eendeplinire politica nationalista proiectata \u00een perioada interbelica!
\nPe l\u00e2nga decupajul unei perioade foarte relevante, pentru a pune la \u00eencercare caracterul intelectualilor rom\u00e2ni, un alt merit al cartii lui Boia sta \u00een felul \u00een care istoricul interpreteaza faptele prezentate. Fara a face judecati de valoare, istoricul contextualizeaza fiecare eveniment pentru a putea \u00eentelege c\u00e2t mai bine o anumita atitudine, opinie sau decizie din perioada respectiva. Lucrarea, extrem de bine documentata, pastreaza un stil echidistant care \u00eencearca parca sa lase faptele sa vorbeasca. Meritul este cu at\u00e2t mai mare, cu c\u00e2t referirile la perioada respectiva sunt \u00een general \u00eensotite de parti-prisuri ideologice si de pasiuni ce risca sa deformeze obiectul discursului. Fara \u00eendoiala ca noua carte a lui Lucian Boia reprezinta o \u00eencercare importanta pentru elucidarea unei perioade a istoriei secolului XX care este \u00eenca departe de a fi lamurita pentru noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucian Boia, \u201eCapcanele istoriei. Elita intelectuala rom\u00e2neasca \u00eentre 1930 si 1950\u201c, Editura Humanitas, Bucuresti, 2011   Meritul celei mai recente carti a lui Lucian Boia consta \u00een primul r\u00e2nd \u00een faptul ca istoricul alege sa vorbeasca despre evolutia intelectualilor rom\u00e2ni dintr-o perioada reprezentativa pentru evolutia la scara mare a istoriei rom\u00e2nilor. Este vorba despre anii… Cite\u0219te mai mult »Istoria, intelectualii si puterea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7051,7056,7053,7055,7057,7054,7052],"class_list":["post-10398","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cultura-nationalista","tag-e-cioran","tag-grigore-gafencu","tag-m-eliade","tag-n-ionescu","tag-societatea-scriitorilor","tag-stelian-popescu"],"views":2239,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10398","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10398"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10398\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}