{"id":10392,"date":"2012-01-19T09:42:10","date_gmt":"2012-01-19T07:42:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10392"},"modified":"2012-01-19T09:42:53","modified_gmt":"2012-01-19T07:42:53","slug":"siria-cacealmaua-prezidentiala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/siria-cacealmaua-prezidentiala\/","title":{"rendered":"Siria: cacealmaua prezidentiala&#8230;"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Rusii au ramas faimosi cu Potemkin si satele de mucava. Tot ei, cu telegrama adresata de comunistii cehi Sovietului Suprem sa invadeze Cehoslovacia \u00een 1968&#8230; Pe urma, le-am avut si noi pe-ale noastre: Revolutia la Televizor, Mineriadele&#8230; Siria, sau mai exact guvernul condus de Assad, se grabeste acum sa intre \u00een istoria notabila a marilor cacealmale, mascarade sau numiti-le cum doriti&#8230;<\/strong><\/em><br \/>\nAtentatele din Damasc au marcat, din punctul acesta de vedere, un veritabil \u201esalt calitativ\u201c \u00een ceea ce priveste strategia guvernamentala. Ar fi vorba, cum sustine \u00een mod oficial regimul lui Assad, de actiuni Al Qaeda, menite sa \u201eirakizeze\u201c Siria si sa o expuna interventiei straine, dar nu de o insurectie populara, antiguvernamentala si cu suportul larg, national. Dupa cum suspecteaza opozitia, e o tentativa a lui Assad de a lasa Siria sa fiarba \u00een suc propriu, adica sa-si puna jos dusmanii \u2013 un \u00eentreg popor! \u2013 fara a avea de dat socoteala nimanui de crimele comise. O strategie pusa \u00een aplicare \u00een mod direct de fortele de securitate a statului. Aceasta e mai mult dec\u00e2t o speculatie: atacul, de altfel mai degraba simbolic dec\u00e2t cu adevarat dramatic, asupra sediului serviciului de siguranta s-a petrecut \u2013 simpla coincidenta, oare? \u2013 chiar \u00een ziua c\u00e2nd \u00eencepea misiunea Ligii Arabe menite sa gaseasca o solutie conflictului intern sirian, sa medieze \u00eentre regim si opozitie o solutie a crizei care dureaza de luni de zile. Un pas pe care Assad l-a facut \u00een pofida convingerilor personale, mai mult ca sa c\u00eestige timp si, de asemenea, pentru a evita o ulterioara izolare a tarii dupa ce Siria a fost suspendata si s-au adoptat sanctiuni \u00eempotriva ei de catre Liga Araba. Bashar al-Assad stie \u00eensa foarte bine ca succesul oricarei misiuni de mediere nu ar face dec\u00e2t sa \u00eei grabeasca propria cadere&#8230;<br \/>\n\u00cen Siria, e limpede, represiunea \u00eempotriva populatiei revoltate a fost extrem de dura pentru ca dictatorul \u00eesi apara cu dintii pozitia privilegiata. Dar, din vara lui 2011 \u00eencep\u00e2nd, nu mai este vorba numai de o revolta populara exprimata prin manifestatii de masa, cu conflicte violente mai cu seama \u00een centrele urbane, ci si de o gherila \u00een toata regula, produsa de dezertarea \u00een masa a soldatilor suniti care refuzasera sa traga \u00een membrii propriilor lor comunitati. Astfel ca au \u00eentors armele \u00eempotriva celor pe care \u00eei considerau responsabili de persecutiile din Siria. \u00cen Siria, tara cu o larga majoritate sunita, comanda fortelor armate apartine exclusiv unor membri ai minoritatii alawite, din care face parte \u00eensusi presedintele Bashar al-Assad, \u00een vreme ce gradele inferioare si soldatii sunt suniti. Clasica fractura interconfesionala a explodat astfel si la nivelul armatei. Asa-zisii \u201edezertori\u201c, al carui numar este acum de peste o mie, au creat Armata de Eliberare Siriana (FSA) comandata de Riad Assad, un general de aviatie, arma traditional controlata de cele mei fidele elemente ale regimului. E semnificativ faptul ca generalul s-a refugiat \u00een Turcia. FSA cere comunitatii internationale instituirea unei zone no-fly \u00een Nord, regiune unde Armata de Eliberare Siriana \u00eesi are principalele baze si de unde planuieste sa organizeze un atac pe scara larga contra trupelor guvernamentale. Nu este, asadar, deloc \u00eent\u00e2mplator ca represiunea \u00eempotriva \u201edezertorilor\u201c a fost \u00een special extrem de dura la granita cu Turcia, cum demonstreaza recentul masacru din Jabal al-Zawiya, \u00een provincia Idlib, unde mare parte din efectivele FSA sunt concentrate.<br \/>\nSe pare ca guvernul lui\u00a0 Bashar al-Assad are prea putine sanse sa contina si diminueze fenomenul de defectiune \u00een masa a armatei, desi p\u00e2na acum \u00eenca nu s-a constatat trecerea unei \u00eentregi unitati militare de partea opozitiei armate; dar situatia s-a revelat mai degraba critica pentru trupele guvernamentale si propaganda care sustine ca e vorba doar de izolate grupuri Al Qaeda \u00een timpul extrem de durelor ciocniri militare de la Homs. Regimul \u00eesi concentreaza eforturile pentru a mentine deplin control asupra capitalei, aparata de temuta Diviziune a Patra, comandata de Maher, fratele lui Bashar al-Assad. Acesta mai poate conta si pe suportul, oarecum neasteptat dar extrem de explicabil, al diverselor paturi sociale. \u00cen primul r\u00e2nd, este vorba de unele minoritati religioase: alawitii, crestinii, druzii, care \u00eesi manifesta teama \u00een privinta perspectivei unei tari conduse si dominate de suniti. Dar chiar si patura burgheziei sunite, \u00een special oamenii de afaceri, comerciantii, functionarii publici care au tras avantaje evidente din patrimonialismul regimului Assad, are tot interesul sa fie suspicioasa la orice forma de schimbare radicala. Sunt parti ale societatii siriene care refuza un viitor dominat de miscari islamiste sunite, \u00een special acei Frati Musulmani, formatiune mult mai radicala \u00een Siria dec\u00e2t \u00een alte parti si mult mai putin pragmatica dec\u00eet confratii din Tunisia sau Egipt.<br \/>\nLucrurile nu sunt, asadar, foarte simple \u00een Siria cea devastata de ciocniri militare si paramilitare pe mai tot cuprinsul ei. Depinde foarte mult de c\u00e2t de organizata se va dovedi opozitia si, de asemenea, de capacitatea Armatei de Eliberare Siriene de a drena \u00een r\u00e2ndurile ei c\u00e2t mai mult din efectivele fortelor \u00eenca fidele regimului. Instaurarea unei zone de no-fly ar reprezenta \u00eentr-adevar un mare ajutor dat insurectiei populare si, ca \u00een cazul Libiei, perspectiva unui atac armat \u00eencununat de succes asupra capitalei tarii, aparata de Divizia a Patra. Dar aceasta ar \u00eensemna sanctionarea guvernului prin consens international drastic, ceea ce, din pacate, nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eensa p\u00e2na acum. A demonstra ca, de fapt, caderea regimului ar deschide cale libera miscarii Al Qaeda, a flutura pe dinaintea Ligii Arabe si a Occidentului cartea luptei \u00eempotriva terorismului extrem si a ameninta ca dupa demiterea lui echilibrul geopolitic se va schimba radical, \u00een cel mai teribil sens \u00een zona \u2013 e ultimul disperat gest de salvare al lui Bashar al-Assad. Sa ne amintim ca, nu cu multa vreme \u00een urma, nimeni altul dec\u00e2t azi decedatul Gaddafi sustinea ca nu e vorba de nici o revolta populara \u00een Libia, ci doar de niste elemente Al Qaeda care nu se bucura de sprijinul natiunii&#8230;<br \/>\nObiectivul principal al lui Bashar al\u2013 Assad este, \u00een mod evident, acela de a atenua presiunea externa. Si asta \u00een primul r\u00eend din partea statelor arabe din Golf si a Turciei. Pe de alta parte, miscarea dictatorului sirian e menita sa atraga atentia unor dusmani istorici, precum Statele Unite ale Americii si Israelul, ca e preferabil un regim autoritar stabil unei necunoscute rasturnari a situatiei, \u00een care Talibanul si Al Qaeda si-ar putea impune prezenta \u00een Damasc. \u00cen sf\u00e2rsit, manevra e menita si sa reasigure aliati istorici, cum e Rusia, care \u00een prezent s-a dovedit destul de ezitanta, ca exista si scenarii mult mai periculoase dec\u00e2t ram\u00e2nerea la putere a lui Bashar al\u2013Assad.<br \/>\nE un joc complicat, periculos \u00een primul r\u00e2nd pentru dictatorul din Damasc, care a supravietuit \u00eensa at\u00e2tor alte \u00eencercari dramatice. Lumea democrata nu poate \u00eensa dec\u00e2t sa spere ca aceasta este cea din urma!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rusii au ramas faimosi cu Potemkin si satele de mucava. Tot ei, cu telegrama adresata de comunistii cehi Sovietului Suprem sa invadeze Cehoslovacia \u00een 1968&#8230; Pe urma, le-am avut si noi pe-ale noastre: Revolutia la Televizor, Mineriadele&#8230; Siria, sau mai exact guvernul condus de Assad, se grabeste acum sa intre \u00een istoria notabila a marilor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/siria-cacealmaua-prezidentiala\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Siria: cacealmaua prezidentiala&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7048,7047,1412,5883,7046],"class_list":["post-10392","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bashar-al-assad","tag-liga-araba","tag-razboi","tag-siria","tag-soldati-suniti"],"views":1581,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10392","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10392"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10392\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10392"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10392"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10392"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}