{"id":10334,"date":"2012-01-12T18:03:13","date_gmt":"2012-01-12T16:03:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10334"},"modified":"2012-01-12T18:04:25","modified_gmt":"2012-01-12T16:04:25","slug":"gloria-postuma-a-lui-lucian-freud","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/gloria-postuma-a-lui-lucian-freud\/","title":{"rendered":"Gloria postuma a lui Lucian Freud"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Piata internationala de arta. Trenduri in pictura contemporana<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Revenirea la figurativitate inseamna si revenirea la psihanaliza &#8211; sau la concepte de sorginte sexuala cu care at\u00e2t arta secolului 20, c\u00e2t si psihologia perioadei, a operat p\u00e2na la abuz. Redescoperirea figurativitatii a fost posibila si pentru Salvador Dali, ca si pentru alti suprarealisti, numai prin trimiterea imaginii, icoanei, simbolului catre profunduri ale memoriei, acolo unde pulsiunea si intentia tin loc de ratiune si disectie.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Cu at\u00e2t mai mult Lucian Freud, nepotul legal, nu doar spiritual, al Psihanalizei, era indreptatit sa utilizeze pofta, parul pubian si carnalitatea pentru a da chip tablourilor sale, care se refuza culorii si impresiei pentru a transmite, violent ca un topor, dar inca plin de umanitate, idei-chip, refulari, asteptari, deficite de emotie, negari, angoase, depresii, libidou, eu-ri.<\/p>\n<p>Avea nevoie de nasuri si ochi, de obiecte, de oameni. In absenta carnii nu putea diseca indivizii. A fondat, alaturi de un alt pictor cu un nume impresionant, Francis Bacon (de asta data pura int\u00e2mplare), Scoala de la Londra, al carei manifest a fost intoarcerea la potret si, in linii mari, la figurativ. La un figurativ restr\u00e2ns la un minimum antropic, in care patul si canapeaua (prezente aproape permanente in operele lui Freud) sunt mai mult o extensie a umanului, un apendice al carnii. La culori desaturate (in cazul lui Freud numai), la un galben hepatic, un ocru-pam\u00e2nt si un munte de griuri. La contururi controsionate, figuri str\u00e2mbate caricatural, expresii paralitic-hipnotice sau, dimpotriva, atitudini de poza, bombastice, exhibate.<\/p>\n<p>Nascut in 1922, gloria i-au adus-o ultimii ani ai vietii (a murit in 2011). Tineretea si maturitate ii adusesera o forma de notorietate in care i s-a impartit prezenta intre paginile de arta si paginile de monden. Recordul de pret l-a atins in 1997, c\u00e2nd una dintre capodoperele sale, \u201eBenefits Supervisor Sleeping\u201c, s-a v\u00e2ndut cu 33,6 milioane de dolari. In 2008, un alt nud, \u201eNaked Portrait with Reflection\u201c a obtinut un pret de 23 de milioane, dupa ce in 2007 \u201eIb and her Husband\u201c atinsese o valoare de 19 milioane de dolari, iar portretul \u201eBruce Bernard\u201c trecuse si el de 15. Au fost singurele v\u00e2nzari la peste 10 milioane, desi lista capodoperelor sale mai include c\u00e2teva nuduri, portrete si autoportrete. V\u00e2nzarile lui Lucian Freud au fost intotdeauna inconstante si in 2009 volumul acestora nu a trecut de 500 de mii de dolari. Un an mai bun, 2010, a insemnat incasari totale de aproape 9 milioane de dolari. Disparitia sa in vara lui 2011 si impactul mediatic pe care l-a avut in Marea Britanie au relansat interesul pentru Freud si, ulterior, un simplu desen al sau s-a v\u00e2ndut cu 1,7 milioane de dolari.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Piata internationala de arta. Trenduri in pictura contemporana &nbsp; Revenirea la figurativitate inseamna si revenirea la psihanaliza &#8211; sau la concepte de sorginte sexuala cu care at\u00e2t arta secolului 20, c\u00e2t si psihologia perioadei, a operat p\u00e2na la abuz. Redescoperirea figurativitatii a fost posibila si pentru Salvador Dali, ca si pentru alti suprarealisti, numai prin&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/gloria-postuma-a-lui-lucian-freud\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Gloria postuma a lui Lucian Freud<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7022,6823,6995],"class_list":["post-10334","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-lucian-freud","tag-piata-internationala-de-arta","tag-trenduri-in-pictura-contemporana"],"views":1622,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10334\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}