Iata, am intrat \u00een anul Apocalipsei. De mii de ani de c\u00e2nd exista, oamenii \u00eesi asteapta ne\u00eencetat sf\u00e2rsitul. Profeti, savanti, impostori, sefi ai unor secte religioase, prelati de toate orientarile, oracole etc. au \u00eentretinut mereu sentimentul vinovatiei oamenilor si al pedepsei divine. Cunoscatorii calendarului mayas ne asigura ca anul acesta, la 21 decembrie, Apocalipsa va veni, totusi, ca si vara \u00een secuime, \u00eentr-o zi de vineri. Sigur, mai sunt si alte sf\u00e2rsituri de calendar: \u00een 2070 calendarul musulman, iar \u00een 2240 cel evreiesc de care, fireste, se vor speria altii. Dar, cum este de asteptat, viata nu va disparea de tot deoarece, asa cum arata experienta, microbii si parazitii rezista \u00een orice conditii, astfel ca spatiul nostru geografic si spiritual, at\u00e2t de generos cu asemenea entitati, nu va ram\u00e2ne nepopulat, iar apoi, nu cred sa se gaseasca Apocalipsa si pentru ele. \u00cen Rom\u00e2nia, tara cea mai nefericita din lume \u2013 cum arata Barometrul global al fericirii stabilit de Worldwide Independent Network of Market Research \u2013, cei ce ne conduc sunt cu ochii spre epoca fanariota, ba chiar si mai \u00eencolo, spre sclavagism, asa \u00eenc\u00e2t fericirea este doar o preocupare teoretica, strict electorala. Iar la urma urmei, este la \u00eendem\u00e2na oricui sa observe, Apocalipsa a \u00eenceput demult, odata cu ei si, nu am nicio \u00eendoiala, este mai sigura dec\u00e2t cea mayasa. Daca prin absurd ar sti de existenta celorlalte sf\u00e2rsituri de calendar, \u00een buna traditie, le-ar comasa pentru data cea mai \u00eendepartata cu putinta. Mesajele prilejuite de acest \u00eenceput de an constituie cel mai sigur argument ca nu au habar pe ce lume traiesc. Spre mirarea mea, am avut la un moment dat impresia ca am descoperit totusi o exceptie de la noua limba de lemn, altfel mai saraca dec\u00e2t a \u00eenaintasilor lor prerevolutionari. Un fost \u00eenalt demnitar, aflat acum \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i al actualei puteri, ne-a mustrat sau, mai exact, s-a mustrat si pe sine cu o incontestabila convingere: \u201eLa multi ani si sa ne fie rusine!\u201c, a spus domnia sa \u00eentr-un interviu. Din pacate, n-a fost cum m-am asteptat: absolut nici o aluzie la ura, agresivitatea, saracia si disolutia autoritatii statului. Supararea sa avea o explicatie foarte simpla: s-au \u00eemplinit cinci ani de la intrarea noastra \u00een Uniunea Europeana si nimeni nu a semnalat evenimentul, nici macar media. Dar la ce ne-a folosit intrarea? \u00cen afara de faptul ca drapelului nostru i s-a adaugat unul albastru, cu stele galbene, am devenit tara cea mai saraca din U.E., o mahala ignorata si nefrecventabila, cu conducatori at\u00e2t de marunti \u00eenc\u00e2t nici macar nu ajung cu mintea la punga de bani europeni ce ni se cuvine. S-a v\u00e2ndut tot ce s-a putut vinde, s-au desfiintat ori comasat doua mii de scoli, peste trei sute cincizeci de mii de copii nu pot merge la scoala, alte mii traiesc prin canale sau pe l\u00e2nga gropile de gunoi ale marilor orase, iar batr\u00e2nilor si pensionarilor patriei li se pregateste, printr-o noua lege, un alt jihad, dar asta nu impresioneaza nici guvernul, nici biserica noastra care ar fi vremea sa observe ca suntem mai mult superstitiosi dec\u00e2t credinciosi, ca multi crestini nu fac diferenta \u00eentre Craciun si Paste. Sigur, poti calatori si munci \u00een majoritatea tarilor europene, dar aceasta este o mare pierdere: pregatim gratuit specialisti pentru altii si, tot pentru altii, forta de munca ieftina. Deocamdata exista un medic la doua biserici, \u00eensa, dupa cum merg lucrurile, dupa graba cu care acestia parasesc tara, populatia va ram\u00e2ne foarte cur\u00e2nd \u00een seama moastelor sfinte, a agheazmei sau a vrajitoarelor. Caci \u00een afara de capsunari mai producem doar curve, calugari si paznici. Dar si acestia sunt la fel de mediocri ca si hotii si fetitele. Nici macar o spargere ca lumea, nici o fetita plantata, \u00een interesul patriei, \u00een vreun pat important al planetei.Asa cum, spre exemplu, se zvoneste ca ne-ar fi fost \u201eplantati\u201c anumiti lideri destinati sa faca lucrurile murdare. Mai mult, cum s-a vazut, licuricii mari sau mai mici ne \u00eentorc spatele, iar unii nici macar de valeti nu ne mai vor. \u00cen Rom\u00e2nia, cuv\u00e2ntul rusine se pronunta deseori, dar a fost demult golit de continut asa cum, iarasi, dupa doar 22 de ani, nu mai \u00eenseamna nimic \u201edemnitate\u201c, \u201elibertate\u201c sau \u201erevolutie\u201c. Iar, \u00een afara de cultivarea prostiei, a analfabetilor si pitipoancelor pe toate caile si cu toate mijloacele, si de \u00eentretinerea unei campanii electorale permanente, nu exista nici un proiect de viitor, nimic \u00een masura sa intereseze o tara. Golanii si smecherii nu pot selecta dec\u00e2t alti golani si alti smecheri, dar mai prosti dec\u00e2t ei. Intelectualii de la numeroasele universitati aparute dupa Revoluti, dar si de la cele vechi, cu mare traditie, cu foarte putine exceptii se poarta de parca n-ar exista; sunt si ei precum agheazma pentru care a ajuns sa se bata lumea la nesf\u00e2rsite cozi: nici nu strica, nici nu ajuta! Iar altii, mai de soi, teleintelectualii, si-au facut biografii false, de luptatori, mai ales de luptatori anticomunisti si, angajati de cei puternici, se multumesc sa se indigneze la ei acasa, ca pe vremea Raposatului, dar \u00eei lauda cu nerusinare pe cei sau pe cel ce nu se zg\u00e2rceste cu banii, evident, cu banii statului, si, desigur, cu decoratiile. Dupa ce au zdrobit comunismul, Securitatea, \u00eenvatam\u00e2ntul, sanatatea si cultura, luptatorii nostri au reusit, \u00een mare masura, sa arate ca un popor adevarat, cu o civilizatie si cultura adevarate poate deveni o multime oarecare. Modernizarea Rom\u00e2niei, schimbarea Constitutiei, a Parlamentului, reforma administrativa si alte reforme sunt necesare daca vor fi facute de oameni cu scoala, de alti politicieni care sa fie crezuti ca vor sa miste lucrurile asa \u00eenc\u00e2t sa scapam de acest ultim loc \u00een U.E. pe care, din pacate, am \u00eentepenit. P\u00e2na acum, toate acestea, \u00een lipsa specialistilor, a propunerilor concrete, a hartilor, a calculelor economice si a dezbaterilor publice, nu au fost dec\u00e2t banale diversiuni menite sa devieze atentia unei prese doritoare de senzational de la realitate. Sau de la tragedie. G\u00e2ndindu-ma la viitor, \u00eemi vin \u00een minte c\u00e2teva mici \u00eent\u00e2mplari care spun absolut totul despre noi, cei de azi: pensionarul din Pitesti care s-a prezentat singur la protestul organizat \u00een fata prefecturii; un parc construit \u00een mijlocul padurii, terenurile de fotbal \u00een panta, scrisul cu oi, elevul caruia \u00eei lipsesc cei 8 lei pe zi pentru a merge la scoala, \u00een vreme ce unul din numerosii paduchi nationali declara ca pentru cincizeci de mii de euro nici nu se da jos din pat! Apoi, fetita care nu a putut defila calare de 1 Decembrie fiindca tatal ei facea parte dintr-un partid neiubit de Putere, ca sa nu mai vorbim de nerusinarea unor tineri hocheisti maghiari, de refuzul acestora de a c\u00e2nta imnul Rom\u00e2niei, tara pe care o reprezentau, sunt doar c\u00e2teva semne ale unei boli cronice foarte grave. Dupa 22 de ani am ajuns chiar mai jos dec\u00e2t am fost \u00eenainte de Revolutie. Pentru a te m\u00e2ndri ca faci parte din U.E. trebuie sa scapi de analfabeti sau semialfabetizati \u2013 cam 40% din populatie! \u2013 de paduchi, r\u00e2ie, de boli venerice si de cele cauzate de malnutritie, trebuie sa \u00eenvatam alfabetul libertatii si al demnitatii. P\u00e2na atunci, sa ne fie foarte rusine, excelenta! Altminteri, prin nu stiu ce asociere, \u00eemi trece prin minte o \u00eensemnare a lui Garibaldi pe care am descoperit-o \u00eentr-un articol al Orianei Falacci: marele revolutionar italian devenit \u00eentre timp american scrisese, dupa ce esuase \u00een fabricarea c\u00e2rnatilor, dar avusese noroc \u00een comertul cu lum\u00e2nari: ,,Blestemati sa fie c\u00e2rnatii, binecuv\u00e2ntate lum\u00e2narile, Dumnezeu sa salveze Italia daca poate…\u201c Citind articolul, m-am g\u00e2ndit involuntar ca doar Cel de Sus ar mai putea salva Rom\u00e2nia fiindca tot El cu bunatatea Sa nemarginita a salvat-o la fiecare douazeci si doi de ani!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iata, am intrat \u00een anul Apocalipsei. De mii de ani de c\u00e2nd exista, oamenii \u00eesi asteapta ne\u00eencetat sf\u00e2rsitul. Profeti, savanti, impostori, sefi ai unor secte religioase, prelati de toate orientarile, oracole etc. au \u00eentretinut mereu sentimentul vinovatiei oamenilor si al pedepsei divine. Cunoscatorii calendarului mayas ne asigura ca anul acesta, la 21 decembrie, Apocalipsa va… Cite\u0219te mai mult »Da, mi-e ru\u015fine!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[7006,4],"class_list":["post-10294","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-anul-apocalipsei","tag-editorial"],"views":1602,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10294","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10294"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10294\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}