Spre deosebire de Occident, unde asupra evolutiei gastronomiei si-au pus amprenta fenomenele de aculturatie, sintezele culturale, revolutiile economico-sociale si cultivarea unor valori morale si estetice menite sa confirme si sa consolideze preeminenta gustului rafinat al claselor nobiliare, Europa Orientala se distinge p\u00e2na azi prin pastrarea unei dominante rurale bazata pe ingrediente de origine autohtona si pe procedee care, daca nu au fost recunoscute drept chef d’\u0153uvre, s-au impus ca marci identitare exterioare. Principalul motiv al acestui conservatorism alimentar il constituie pastrarea societatii taranesti \u2013 p\u00e2na catre timpurile actuale \u2013 in cadrele unei economii de subzistenta care, de-a lungul unui an, asigura hrana \u2013 din resurse proprii \u2013 exlusiv pentru membrii unei familii.
\nUn exemplu edificator in acest sens il constituie consumul carnii \u2013 cu precadere al celei de porc \u2013 care da seama de o veritabila strategie de supravietuire a civilizatiei taranesti in care regasim at\u00e2t vestigii ale rezistentei la impunerile ecleziastice timpurii \u2013 menite sa oblitereze practicile sacrificiale care consacrau hrana in anumite momente festive \u2013 c\u00e2t si formele concrete de adaptare la procesul de segregatie sociala intre bogati si saraci prin impunerile formulate de-a lungul Evului Mediu si perpetuate p\u00e2na in epoca premoderna.<\/p>\n
Prezenta sacra in mitologiile precrestine, porcul intruchipa fertilitatea si bunastarea: il aflam fie ca epifanie a zeitelor nordice fie ca simbol al zeitatilor belsugului la greci si egipteni, atribute pastrate p\u00e2na astazi (porcul ca simbol al norocului) pentru ca ulterior, prin influenta crestinismului, sa fie reprezentat ca imagine a lacomiei si ignorantei, a egoismului si desfr\u00e2ului. Interdictia de a consuma carne de porc era motivata in lumea iudaica si islamica de faptul ca acest simbol al fertilitatii era sacrificat si consumat de pag\u00e2ni, dar si primii promotori ai crestinismului subliniau ca acest animal \u201ecare isi cauta placerea in noroi si gunoi este harazit celor care traiesc senzual\u201c.
\nC\u00e2t priveste traditia rom\u00e2neasca, aceasta pare a fi mai toleranta asa inc\u00e2t legendele populare il plaseaza pe o pozitie ambigua: nemultumit cu soarta harazita de Creator, \u201ea fost sorocit sa grohaie toata viata lui ca un nemultumit\u201c si \u201esa caute vesnic in pam\u00e2nt ceea ce i-a lipsit: rusinea\u201c. Daca ne oprim insa asupra credintelor si practicilor rituale care insotesc,\u00a0 in pragul inceputului de an, sacrificiul acestui animal, observam o serie de amprente ale g\u00e2ndirii arhaice tributare tocmai simbolisticii pozitive. Acestea converg catre ideea ca porcul este o intruchipare a sporului casei si se traduc in acte si gesturi precum: \u201ec\u00e2nd se injunghie porcul, cel ce-l taie, ca si cei dimprejur, isi fac cruce cu s\u00e2nge, ca sa fie sanatosi si rosii peste an si zic: <La anul si la multi ani cu sanatate!>\u201c; \u201edupa ce se p\u00e2rlesc, se cresteaza int\u00e2i la ceafa, ca o cruce, apoi se presara sare, ca sa fie carnea lor primita de Dumnezeu, c\u00e2nd va da din ea de pomana si sa nu se strice\u201c; \u201eLa Craciun, c\u00e2nd se taie porci, se baga mai int\u00e2i cu r\u00e2tul inainte, ca sa mearga treaba bine, sa aiba parte de porci. \/ Porcul il duceau din cotet cu fundul inainte, ca norocul sa ram\u00e2ie in cotet.\u201c; \u201eC\u00e2nd tai porcul de Ignat, sa dai de pomana o strachina de faina si o m\u00e2na de sare, ca sa nu-ti piara porcii de boale.\u201c; \u201eParul porcului\u00a0 trebuie imprastiat in ocol, la fel si unghiile.\u201c; \u201eSplina era examinata cu mare atentie, deoarece daca partea mai ingrosata era in fata, insemna o iarna bl\u00e2nda, iar daca partea mai subtire, se putea astepta la o iarna grea.\u201c
\nNu in ultimul r\u00e2nd sunt respectate prescriptii privind curatenia fizica si cea rituala precum si un anumit comportament care conecteaza momentul la alte praguri de trecere (\u201eajunuri\u201c) in care esentiala este starea de veghe, conferindu-i si acestuia valoare de omen: \u201eAstazi trebuie sa fim treazi, ca daca zmintim ceva, simtim tat anu. Lucram pe un an.\u201c Batr\u00e2nii mai cred si astazi ca s\u00e2ngele porcului taiat de Ignat este bun de leac: amestecat si macinat cu mei, acesta ar fi bun pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, \u201ede spaima\u201c sau \u201ede naluca\u201c, untura sfintita ar vindeca junghiurile si reumatismul, iar intestinele uscate si falca ar putea ajuta la tratarea unor boli at\u00e2t pentru oameni, c\u00e2t si pentru animale.
\nPe de alta parte, asa cum arata reconstituiri orale recente, taierea porcului a fost \u201eun mare eveniment in familie\u201c, un moment incarcat de o anumita solemnitate care punea in evidenta solidaritatea de grup manifestata intr-un tip fast, incarcat cu maxima potentialitate sacra. Ca asa stau lucrurile o dovedeste pastrarea in memoria colectiva a unei practici rituale cu implicatii deosebit de interesante pentru dovedirea rolului ei in consacrarea hranei si \u2013 prin aceasta \u2013 pentru functiile cultice ale naratiunilor: actualizarea Povestii lui Ignat (cunoscuta si ca Originea cimiliturilor sau Povestea numerelor). O varianta surprinzatoare a acesteia a fost inregistrata in satul Avram Iancu din jud. Arad sub forma unei \u201epoezii pe care obisnuiau sa o spuna copiii in ziua de Ignat, dimineata devreme, ca sa poata lucra si sa nu li se int\u00e2mple nimic\u201c. Aceasta se inscrie intr-o serie de acte magico-rituale menite sa converteasca animalul maculat (marcat de o nelinistitoare ambivalenta izvor\u00e2ta din suprapunerea semnificatiilor mitico-simbolice) in hrana festiva si component esential, emblematic al Craciunului.
\nReunirea pare sa transceanda limitele perceptibile ale grupului familial, intruc\u00e2t o bogata serie de alte acte ritual-ceremoniale succed taiatul porcului, av\u00e2nd finalitati similare jertfelor postfunerare si gesturilor de daruire care deschid ciclurile de consum pentru fructe si legume, \u201edezlegarile\u201c din timpul verii (de exemplu, custulaul\/gustarea oferit vecinilor si rudelor de rom\u00e2nii din Ungaria la taierea porcului). La fel de relevante sunt momentele de comensalitate obligatorie cu functii rituale ce transpar din numarul si ritmicitatea lor indestructibile si din impunerea unor anumite preparate. Astfel \u201epomana\u201c sau \u201epraznicul\u201c porcului se inscrie \u2013 din acest punct de vedere \u2013 in bogata serie a actelor de comunicare intre \u201elumea de aici\u201c si cea \u201ede dincolo\u201c, fiind corelata in acelasi timp cu cele menite sa asigure fluxul belsugului in gospodarie. Sfid\u00e2nd pentru un scurt interval rigorile postului, participantii consumau obligatoriu preparatele din s\u00e2nge si carne, care sunt departe de rafinamentul celorlalte consacrate de timpul festiv hibernal; ele pastreaza semnificatiile stravechi ale actului sacrificial prin care acestia intra intr-o intima comunicare cu fortele sacrului datatoare de vitalitate si fecunditate.
\nEste posibil ca si manifestarile carnavalesti (cu bosoloaca) desfasurate cu acest prilej in satele din vestul Rom\u00e2niei si in cele rom\u00e2nesti din Ungaria sa fi avut c\u00e2ndva acea ambivalenta funerar-ludica specifica unei comunicari dramatice cu sacrul. Din descrierile de care dispunem, mascatii se comportau ca niste incarnari ale unor daimoni punitivi: furau diverse parti, loveau pe cei lenesi, st\u00e2rneau dezordine. Prin urmare, chiar daca avem de-a face ulterior cu o reprezentatie comica, sav\u00e2rsirea acestor acte se justifica prin inscrierea taiatului porcului de Craciun in r\u00e2ndul muncilor traditionale de importanta deosebita a caror eficienta era garantata numai de respectarea anumitor norme.
\nIn fine, mai trebuiesc mentionate si actele cu efect profilactic si stimulator ale caror beneficiari sunt mai cu seama copiii. \u201eImbrezitul\u201c (ungerea cu s\u00e2ngele cald al porcului pe obraji si pe frunte) poate fi lesne raportat la o practica magico-medicala similara, \u201eimbarburarea\u201c cu terci in ziua de Sf. Varvara (4 decembrie) pentru a fi feriti de bube; aici insa eficienta nu este una circumstantiala, ci se asteapta a fi completa si prelungita pe durata intregului an: \u201esa fii sanatos, voios si ferit de rele tot anul\u201c. Mult mai transparent magic, intruc\u00e2t se supune principiului contagiunii, este incalecatul porcului injunghiat pentru ca cei mici sa creasca grasi si sanatosi.
\nOperatiile ce succed momentul sacrificarii propriu-zise sunt riguros repartizate in functie de gen si v\u00e2rsta, niciunui membru al familiei nefiindu-i ingaduit sa ram\u00e2na pasiv. Cel mai important rol il detin insa barbatii ale caror sarcini sunt multiple si se exercita pe toata durata acestui eveniment de la sacrificare p\u00e2na la finalizarea tuturor preparatelor destinate a deveni provizii pentru mai multe luni.
\nTrebuie sa relevam faptul ca, in timp, comunitatile rurale s-au interesat de imbogatirea metodelor de conservare si preparare, deci se poate vorbi si in mediile traditionale taranesti de o evolutie a habitudinilor alimentare care a determinat de-a lungul timpului o schimbare de perspectiva: hrana sacrificiala, consacrata odinioara doar celebrarii sarbatorilor de trecere dintr-un an intr-altul, a devenit hrana-provizie menita sa asigure alimentatia de subzistenta a familiei pe toata perioada anotimpului rece, in absenta resurselor vegetale si animale procurate din belsug primavara si vara.
\nMai mentionam \u2013 fie si in treacat \u2013 valoarea de marca identitara a acestei baze alimentare fapt atestat din plin de informatiile etnografice si marturiile inregistrate. Spre exemplu, datele etnografice vorbesc despre anumite tehnici de transare a porcului \u2013 pe spinare\/taraneste\/rom\u00e2neste sau pe burta\/domneste\/saseste \u2013 care deriva dintr-un specific al prepararii si conservarii ce are in vedere ponderea consumului carnii proaspete in perioada festiva in raport cu cea pastrata o perioada mai lunga. Pentru o analiza pertinenta ar mai trebui sa avem in vedere, conditiile naturale care dicteaza asupra normelor de conservare, unele determinari economico-sociale, dar si o anumita specificitate alimentara manifestata zonal, uneori si ca rezultat al convietuirii multietnice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Spre deosebire de Occident, unde asupra evolutiei gastronomiei si-au pus amprenta fenomenele de aculturatie, sintezele culturale, revolutiile economico-sociale si cultivarea unor valori morale si estetice menite sa confirme si sa consolideze preeminenta gustului rafinat al claselor nobiliare, Europa Orientala se distinge p\u00e2na azi prin pastrarea unei dominante rurale bazata pe ingrediente de origine autohtona si… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2nd tai porcul de Ignat…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[7003,7002],"class_list":["post-10274","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-conservatorism-alimentar","tag-evolutie-gastronimica"],"views":2916,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10274","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10274"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10274\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10274"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10274"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10274"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}