Muzeul de Arta din Tel Aviv nu este singurul muzeu israelian care a pregatit noi expozitii, spre sf\u00e2rsitul anului 2011. Am putea adauga, de exemplu, delicatul Muzeu Tikotin de Arta Japoneza, din Haifa, care tocmai inchidea, la sf\u00e2rsitul lui noiembrie, o frumoasa expozitie dedicata zmeielor, pregatind o expozitie de autor. Desi este un muzeu mic, institutia (creata, in 1959, la initiativa olandezului Felix Tikotin, cu sprijinul primarului Abba Khoushy) a devenit cunoscuta cu mult peste granitele Israelului, fiind singura, de acest fel, din intregul Orient Apropiat. In 1982, la mai bine de doua decenii dupa deschidere, filantropul japonez Ryoichi Sasakawa a donat 1,5 milioane dolari americani, pentru extinderea lacasului; av\u00e2nd si sustinerea Primariei, in 1995, a fost inaugurata o noua aripa a muzeului, ceea ce a facut ca suprafata sa initiala sa se dubleze. Arhitectul care a proiectat, organic, extinderea muzeului este nimeni altul dec\u00e2t Al Mansfeld. Nascut in 1912, la Sankt Petersburg, Mansfeld a studiat in Germania, Franta si Palestina (aflata, atunci, sub mandat britanic), stabilindu-se in Haifa. A proiectat mai multe muzee (inclusiv, o parte din Memorialul Yad Vashem), dar cea mai importanta opera a sa ram\u00e2ne interiorul \u2013 proiectat in 1965, impreuna cu Dora Gad \u2013 cladirii Muzeului Israel, din Ierusalim. Pentru design-ul interior al acestui complex muzeal (construit pe locul unui fost sat palestinian, motiv pentru care cladirea muzeului incearca sa aminteasca de fostele locuinte arabesti, prin acoperisurile plate si peretii exteriori neornamentati), Mansfeld si Gad au primit, in 1966, Premiul Israel pentru arhitectura \u2013 cea mai inalta distinctie nationala. Memoria lui Mansfeld (decedat in 2004) este pastrata, cu veneratie, in cel mai mare muzeu din Ierusalim.
\nEste interesant faptul ca aceste muzeu nu se numeste \u201eMuzeul National\u201c ori \u201eMuzeul Israelian\u201c (desi ar fi putut, foarte bine, sa se numeasca asa, fiind cel mai important muzeu din tara), ci Muzeul Israel. Este, in realitate, un muzeu dedicat culturii evreiesti, din Israel si de oriunde comunitatile de evrei s-au stabilit, pe glob. Inca inainte de Razboiul de sase zile, din 1967, locul Muzeului a fost ales intr-un spatiu incarcat cu o imensa semnificatie, in imediata apropiere a cladirii Parlamentului israelian, Knesset-ul. Nu Guvernul a fost cel care a avut aceasta initiativa, ci primarul de atunci al orasului, Teddy Kollek. Faptul ca, at\u00e2t in Tel Aviv, c\u00e2t si in Ierusalim si Haifa, primarii au fost si sunt cei care au initiativa infiintarii unor muzee il poate pune pe g\u00e2nduri pe oricare muzeolog rom\u00e2n, av\u00e2nd in vedere ca initiativele primarilor nostri se reduc, in cel mai bun caz, la construirea de stadioane, terenuri de sport si biserici (pornind de la principiul potrivit caruia numarul celor care merg doar la meciuri de fotbal este, intotdeauna, mai mare dec\u00e2t numarul celor care sunt interesati, mai ales, de cultura, asigur\u00e2nd, asadar, realegerea primarului; pentru ca am facut aceasta remarca, trebuie sa precizez ca nu am nimic impotriva construirii de stadioane dar, din pacate, majoritatea celor care frecventeaza templele fotbalului se duc acolo nu pentru propria lor educatie fizica, ceea ce ar fi absolut laudabil, ci pentru a-si continua, in alta parte existenta sedentara; probabil ca acesti microbisti ar depune mai mult efort fizic daca ar vizita un muzeu, dec\u00e2t daca ar merge la un meci de fotbal, dar, cum spuneam, interesul primarilor pare a fi indreptat nu spre educarea prin cultura si sport, ci doar spre propria lor realegere; c\u00e2t despre biserici, de regula, nu evlavia alimenteaza zelul constructiv al edililor, ci dorinta de a-si asigura iluzoriul sprijin electoral al preotimii).
\nMuzeul Israel a fost, de putina vreme, extins. Inaugurarea noului sediu a avut loc la 26 iulie 2010. Initiativa extinderii i-a apartinut lui James S. Snyder, cel care a venit la conducerea muzeului in 1997, din pozitia de director adjunct al celebrului MoMA (Muzeul de Arta Moderna din New York). Desigur, noua cladire a domului care adaposteste \u201eAltarul Cartii\u201c, unde sunt expuse, prin rotatie, c\u00e2teva dintre celebrele manuscrise rulate descoperite la Qumran, inclusiv Codexul de la Alep (cea mai veche versiune evreiasca a Bibliei), atrage ochiul oricarui vizitator. Trebuie stiut ca cele mai multe dintre exponate sunt facsimile, originalele (care sunt pastrate intr-un buncar secret) fiind accesibile exclusiv savantilor. La doi pasi de acest dom, ad\u00e2ncit in sol, pentru a pastra mai bine inestimabilele manuscrise, a fost construita o macheta ce reprezinta Ierusalimul, asa cum acesta arata in vremea regelui Irod, c\u00e2nd a fost construit cel de al doilea Templu.
\nNoua politica de achizitii a muzeului a dat roade, asa inc\u00e2t acesta nu se mai limiteaza la obiectele legate, strict, de cultura evreiasca, desi aceasta ram\u00e2ne principalul scop al efortului muzeografilor din Ierusalim. Fiind un muzeu eclectic, cu expozitii bogate de arheologie, arta, etnologie si istorie, Muzeul Israel este, totodata, un muzeu de respiratie mondiala. Asa se explica si prezenta recent inauguratelor sali, in care au fost reconstruite (cu elemente originale!) sinagogi construite, initial, in Italia (la 1700), in Germania (la 1735), in India (de-a lungul secolelor XVI\u2013XVIII) si in Surinam (pe parcursul veacurilor XVIII\u2013XX), dar si salile gazduind capodopere ale artei universale.
\nNu voi incerca sa fac o descriere completa a expozitiei permanente a muzeului, desi multe dintre exponate sunt exceptionale. Am fost atras, insa, de una dintre cele mai recente expozitii temporare (a fost vernisata la 11 noiembrie): \u201eArtisti evrei de avangarda din Rom\u00e2nia\u201c. Expozitia (care mai poate fi vizitata p\u00e2na la 18 februarie 2012), a fost deschisa, mai int\u00e2i, la Muzeul Istoric Evreiesc din Amsterdam, sub curatoriatul lui Radu Stern si Edward van Voolen, fiind recreata la Ierusalim, cu sprijinul Adinei Kamina-Kajdan si al muzeografilor Efrat Aharon si Noga Elias-Zalmanovici. Trebuie precizat ca aproximativ jumatate din exponate provin din colectiile Muzeului National de Arta al Rom\u00e2niei, fapt care face ca aceasta expozitie sa permita vizitatorului admirarea, la un loc, a unui numar impresionant de lucrari din creatia lui Victor Brauner, Marcel Iancu, M. H. Maxy, Artur Segal, Jules Perahim si multi altii, dar si a unor manuscrise si tiparituri din epoca Avangardei rom\u00e2nesti, amintind de Ilarie Voronca, Sasa Pana, Tristan Tzara samd.
\nCeea ce face, insa, ca aceasta expozitie sa aiba un caracter polemic (chiar daca el nu este anuntat ca atare de catre autorii sai) este premisa de la care porneste Radu Stern, in acest excurs sintetic si, totodata, cuprinzator, al unuia dintre cele mai fascinante capitole ale artei contemporane rom\u00e2nesti si universale\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Muzeul de Arta din Tel Aviv nu este singurul muzeu israelian care a pregatit noi expozitii, spre sf\u00e2rsitul anului 2011. Am putea adauga, de exemplu, delicatul Muzeu Tikotin de Arta Japoneza, din Haifa, care tocmai inchidea, la sf\u00e2rsitul lui noiembrie, o frumoasa expozitie dedicata zmeielor, pregatind o expozitie de autor. Desi este un muzeu mic,… Cite\u0219te mai mult »Muzeul Israel (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6992],"class_list":["post-10248","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzeul-israel"],"views":2100,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10248","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10248"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10248\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10248"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10248"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10248"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}