{"id":10231,"date":"2011-12-29T18:24:08","date_gmt":"2011-12-29T16:24:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10231"},"modified":"2011-12-29T18:24:42","modified_gmt":"2011-12-29T16:24:42","slug":"femei-si-barbati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/femei-si-barbati\/","title":{"rendered":"Femei si barbati"},"content":{"rendered":"

Romanul \u201eMitra\u201c (\u201eThe Cleft\u201c) a fost publicat de Doris Lessing \u00een anul 2007, cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a primi Premiul Nobel. Pentru cei care au facut, cu acest volum, primul pas \u00een descoperirea literaturii sale, nu a fost cea mai potrivita introducere, caci romane precum \u201eO cobor\u00e2re \u00een infern\u201c, \u201eMemoriile unei supravietuitoare\u201c sau \u201eCarnetul auriu\u201c sunt mult mai valoroase.<\/strong><\/em>
\nCa vrem sau nu, traim \u00eentr-un cerc al simbolurilor a caror \u201erealitate\u201c este data de situarea Omului, cel mai complex dintre simboluri, \u00een centrul semnificatiilor hotar\u00e2te chiar de el. Dar ce se poate \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd ne inversam simbolurile primordiale? Orice sau nimic… \u00cen \u201eMitra\u201c, Doris Lessing \u00eencearca sa reinventeze povestea de \u00eenceput a oamenilor, \u201eoriginea speciilor\u201c, rasturn\u00e2nd mitul biblic. Spusa de un senator si istoric roman (care pune cap la cap fragmente din niste documete secrete transmise initial din gura-n gura, cu dublu emitent, feminin si masculin si deci cu varianta duala, relativitatea fiind astfel asigurata), povestea primei comunitati umane ne ofera imaginea unor fiinte primordiale \u2013 Mitre \u2013 tr\u00e3ind \u00eentr-o comunitate paradiziac\u00e3 (Mitra este numele st\u00e2ncii de culoare rosie care guverneaza viata fiintelor omenesti, dar si denumirea organelor genitale feminine, sinonima fiind cu deschizatura\/ despicatura).
\n\u00cen milenara confruntare dintre barbati si femei, Lessing pare a le acorda \u00eent\u00e2ietate femeilor, fapturi semiacvatice, care duc o existenta lenesa, senzuala, inertiala, pe malul marii. Lipsite de individualitate sau de dorinta de cunoastere, singurul motiv al existentei lor este zamislirea altor Mitre, provocata de adieri, valuri, de ciclurile lunii sau de existenta tutelara a Mitrei. Aceasta viata paradiziaca este scoasa din ritmurile sale edenice odata cu nasterea inexplicabila a primului baiat, numit Monstru si mai apoi, sugestiv, Sp\u00e2rc \u2013 \u201efacut numai din noduri si gloduri si chestia aia ca un furtun, chestia aia care arata c\u00e2teodata ca o vietate marina\u201c. Intolerante, incapabile sa \u00eenteleaga ce se \u00eent\u00e2mpla, Mitrele \u00eel mutileaza, taindu-i organele care-l faceau altfel, iar baietelul moare \u00een chinuri. Urmeaza alti baietei care le \u00eengrozesc si care sunt dusi la st\u00e2nca mortii si dati vulturilor de m\u00e2ncare.
\nDupa aceasta prima parte mai bine organizata a cartii, tensionata, puternica, provocatoare, restul romanului se dilueaza \u00een legende naive si sabloane, condimentate cu erotismul unor \u201evioluri \u00een grup\u201c sau orgii sexuale. Vulturii sunt cei care \u00eei vor proteja pe baietei lu\u00e2ndu-i \u00een gheare si duc\u00e2ndu-i \u00eentr-o vale, unde vor creste feriti de privirile femeilor, alaptati fiind de niste caprioare. Evolutia\/revolutia din comunitatea letargica a femeilor este determinata de \u00eent\u00e2lnirea inevitabila a celor doua tabere care-si descopera dependenta adusa de placerile sexuale. Acum se \u00eenregistreaza si prima forma de divizare \u00eentre conservator si inovator, caci Batr\u00e2nele Ele ram\u00e2n un dusman de moarte al barbatilor, \u00een timp ce tinerele nu mai pot trai fara ei, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, inexplicabil, nu mai pot ram\u00e2ne \u00eensarcinate dec\u00e2t cu barbatii. Pas cu pas, \u00eencepe si lupta pentru autoritate, dar mai ales constientizarea diferentelor de sex, nu altele dec\u00e2t cele de azi, caci principiul rutinier al fortei fizice a barbatilor si al compatibilitatii femeilor cu cresterea copiilor restr\u00e2nge c\u00e2mpul imaginativ. Barbatii sunt curiosi, inventivi, experimentali, activi, dezordonati, aventurosi, orgoliosi si lipsiti de afectiune. Femeile sunt cicalitoare, pasive, placide, visatoare, crude, preocupate doar de umplerea p\u00e2ntecelor, dar si cu o capacitate sporita de autoaparare si supravietuire. Platitudinile si stereotipurile introduse \u00een roman prin diverse voci narative dezamagesc: \u201eFemeile care fusesera acolo, alaturi de Maronna, toate erau mame si fiecare barbat fusese leganat, hranit, spalat, pedepsit, alintat, \u00eendrumat de catre o femeie, pentru fiecare dintre ei o femeie se \u00eengrijorase… iar aceasta este o zestre istorica at\u00e2t de bogata si de hotar\u00e2toare, \u00eenc\u00e2t ma uimeste faptul ca nu ne-o amintim mai des\u201c. Daca intentia autoarei a fost de satira, nu i-a reusit, caci textul nu are nici cea mai mica urma de umor (poate doar involuntar) sau de ironie negatoare. Pe de alta parte, multe idei sunt expuse \u00een mod redundant si insistent-explicativ \u2013 \u00een special definirea termenilor folositi pentru a reda diferentele dintre feminin si masculin \u2013, priv\u00e2nd cititorul de un dezirabil farmec al subtilitatii si al legaturilor implicite.
\n\u00centorc\u00e2ndu-ne la confruntarea determinarilor mai mult sau mai putin culturale care confera esenta feminitatii si a masculinitatii, pe ansamblu, balanta nu \u00eenclina \u00een favoarea femeilor, asa cum sugera incipitul. \u201eMitra\u201c nu este, cu toate consideratiile ca aceea de mai sus, un roman al idealismului feminin, caci din r\u00e2ndul barbatilor se ridica cel care poate vedea dincolo de linia orizontului si care se lasa \u00een voia atractiei fatale a idealului, a zarilor luminate de alt soare. Printre putinele personaje individualizate \u00een roman se afla si Horsa, barbatul idealist construit \u00een antiteza cu Maronna. Visul sau de a atinge alt tar\u00e2m ram\u00e2ne ne\u00eempartasit si ne\u00eenteles de femeile preocupate sa perpetueze specia si sa ofere protectie, las\u00e2ndu-l deoparte, ranit, cuprins de febra viselor, nebun \u00een ochii lor: \u201eApoi, dupa ce si-a potolit setea, si-a \u00eentors privirile spre mare si acolo, departe, unde marea \u00eent\u00e2lnea cerul, licarea acea geana de lumina care era, stia el prea bine, locul vazut de ochii mintii, tar\u00e2mul lui, unde se gasea tot ce \u00eesi dorea. (…) Nu veni nimeni sa-i ofere ajutor, apa, hrana sau sa stea de vorba cu el. El \u00eesi dorea at\u00e2t de mult sa le povesteasca tuturor despre locul acela fermecat pe care-l vazuse, la care aproape ajunsese…\u201c.
\nOdata cu cladirea acestei \u201elumi noi\u201c, Lessing construieste (oarecum artificial) scene menite sa scoata \u00een evidenta posibilele momente \u00een care viata oamenilor a numarat pe treptele ei cuvinte precum \u201eeu\u201c, \u201epopor\u201c, \u201e\u00eemi placi\u201c, \u201efericire\u201c, \u201esinguratate\u201c, \u201etimp\u201c, \u201etrist\u201c, \u201ea t\u00e2nji\u201c, \u201ea visa\u201c… Momentele c\u00e2nd apar primele z\u00e2mbete timide, c\u00e2nd se pierde \u00eencrederea \u00een sine, nasc\u00e2ndu-se dependenta, c\u00e2nd se aprinde sc\u00e2nteia colonialismului, a anarhiei, nevoia de conducatori, duiosia, compasiunea… \u00cen roman se dezvolta paralel si un al doilea plan narativ \u00een care sunt surprinse cadre din viata batr\u00e2nului senator roman, prilej pentru a a reconfirma natura circulara a timpului si a istoriei, citite \u00een atractia, respingerea, dominatia sau rivalitatea dintre aceleasi femei si aceiasi barbati. Ce au \u00een comun povestea mitica si povestea din timpul lui Nero? Nimic necunoscut si noua azi: vulnerabilitate, ambitie, dorinta de schimbare, dar mai ales efemeritatea…
\nMa \u00eentrebam la \u00eenceputul articolului ce se \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd schimbi simbolurile primordiale. \u00cen \u201eMitra\u201c, din pacate, \u00een afara unor parti de poveste bine spuse \u2013 dar cu un impact emotional si reflexiv sub asteptari \u2013, nu pare sa se \u00eent\u00e2mple nimic.<\/p>\n

Doris Lessing, Mitra, Traducere din limba engleza de Anca-Gabriela S\u00eerbu, Polirom 2011, 200 p.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romanul \u201eMitra\u201c (\u201eThe Cleft\u201c) a fost publicat de Doris Lessing \u00een anul 2007, cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a primi Premiul Nobel. Pentru cei care au facut, cu acest volum, primul pas \u00een descoperirea literaturii sale, nu a fost cea mai potrivita introducere, caci romane precum \u201eO cobor\u00e2re \u00een infern\u201c, \u201eMemoriile unei supravietuitoare\u201c sau \u201eCarnetul… Cite\u0219te mai mult »Femei si barbati<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6984,6985,6986],"class_list":["post-10231","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mitra","tag-the-cleft","tag-doris-lessing"],"views":1908,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10231","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10231"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10231\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10231"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10231"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10231"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}