{"id":10165,"date":"2011-12-15T17:16:43","date_gmt":"2011-12-15T15:16:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10165"},"modified":"2011-12-15T17:18:35","modified_gmt":"2011-12-15T15:18:35","slug":"muzeul-israel-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeul-israel-ii\/","title":{"rendered":"Muzeul Israel (II)"},"content":{"rendered":"<p>Vizit\u00e2nd noua aripa a Muzeului de Arta din Tel Aviv, purt\u00e2nd numele filantropilor americani Herta si Paul Amir, \u00eentelegi de ce juriul, condus de fostul director al muzeului, Mordechai Omer (decedat, cu putin timp \u00eenainte de inaugurarea muzeului \u2013 la 2 noiembrie 2011), a ales tocmai proiectul propus de Preston Scott Cohen: acesta pare sa fie o recapitulare a marilor idei care au stat la baza proiectelor unor mari muzee ale lumii, din ultimii 50 de ani, de la Frank Lloyd Wright si I. M. Pei, p\u00e2na la Frank O. Gehry, Daniel Liebeskind si Zaha Hadid. Cladirea, lipita de constructia initiala, fata de care pastreaza o \u201erespectuoasa atitudine\u201c, \u00eencerc\u00e2nd sa \u00eesi armonizeze liniile cu aceasta, are, la sol, o amprenta triunghiulara. \u00cen interior, triunghiul se \u00eenalta spre etajele superioare, misc\u00e2ndu-si laturile, astfel \u00eenc\u00e2t pare ca tinde sa acopere suprafata unui patrat. De fapt, cele sase niveluri ale muzeului (doua peste parter si trei \u00een subsol) se aseamana unor felii de tort asezate una peste alta, fara ca laturile succesive sa fie continue. Elementul unificator este o \u201ecascada de lumina\u201c (dupa cum l-a denumit arhitectul; mai putin poetic, l-am putea numi luminator), care este plasat, aproximativ, \u00een mijlocul cladirii, si care, pe o \u00eenaltime de aproape 30 de metri, leaga toate elementele constructive, servind si drept punct principal de acces catre galerii, de la fiecare nivel \u00een parte. Arhitectul a declarat ca a \u00eencercat, prin acest proiect, sa \u00eembine tipul de constructie \u201ecutie alba\u201c \u2013 spatiu care permite orice posibila asezare a obiectelor muzeale, \u00een interiorul sau, fara sa te lase sa \u00eei ghicesti, din exterior, formele interioare \u2013 cu cel de constructie destinata \u201emuzeelor \u2013 spectacol\u201c, \u00een care publicul se lasa purtat de la o sala la alta, fara sa se simta stingherit de existenta unor trasee muzeale prestabilite, put\u00e2nd sa aleaga directiile \u00een care doreste sa \u00eesi \u00eendrepte atentia. La exterior, cladirea este placata cu 465 foi de beton, de forme diferite, care \u00eencearca, oarecum, sa dialogheze cu arhitectura brutalista, cu beton si instalatii aparente, a aripii initiale a muzeului.<br \/>\nLa \u00eenfiintarea institutiei, \u00een 1931, primarul Dizengoff a deschis registrul de inventar al muzeului cu o guasa din 1925, donata de Marc Chagall. Cu un asemenea debut, era normal ca muzeul sa se concentreze asupra artei contemporane. Totusi, de-a lungul anilor, nu a refuzat posibilitatile de \u00eembogatire a colectiilor, oferite, mai ales, de foarte numeorsii donatori, din \u00eentreaga lume. Astfel, muzeul a ajuns sa detina si c\u00e2teva lucrari de arta italiana si flamanda, din secolele XVI \u2013 XVIII. Totusi, partea cea mai mare a colectiei o constituie operele din ultimele doua secole, de la grafica (peste 25.000 de gravuri si desene) lui Constable, Pisarro, Degas, Munch, Picasso, Gris, Matisse, Modigliani si Giacometti, p\u00e2na la picturile si sculpturile lui Monet, Renoir, Degas, Pisarro, Bonnard, C\u00e9zanne, van Gogh, Gaugin, Matisse, Picasso, L\u00e9ger, Braque, Kandinski, Klimt, Chagall, Mondrian, Modigliani si Mir\u00f3 \u2013 printre cei mai importanti. Nu lipsesc Arp, Calder, Moore si Lipchitz. Sunt prezenti si c\u00e2tiva clasici ai fotografiei, \u00eentre care, Robert Capa si Henri Cartier \u2013 Bresson. Muzeul a reusit, \u00een ultimii ani, si achizitionarea unor lucrari apartin\u00e2nd unor celebri artisti contemporani, \u00eentre care, Anselm Kiefer si Anish Kapoor. Evident, \u00eensa, un efort considerabil, sprijinit, din nou, de generosi donatori, a fost facut pentru colectionarea artei israeliene, de la fondatorii (\u00een 1906) ai Scolii Bezalel, din Ierusalim, \u00eentre care, Reuven Rubin si Nahum Guttman, si artistii Noului Orizont (Yossef Zaritsky, Yehezkel Streichman, Yitzhak Danziger si Yehiel Shemi), p\u00e2na la a doua generatie de abstractionisti (Moshe Kupeferman, Michael Gross, Lea Nikel si Aviva Uri).<br \/>\nLa ceremonia de inaugurare, din 2 noiembrie (care a avut loc \u00een prezenta Presedintelui Shimon Peres), primarul orasului, Ron Huldai a putut afirma, cu m\u00e2ndrie, ca numai \u00een ultimul deceniu, municipalitatea a investit peste 250 de milioane dolari americani \u00een institutiile de cultura. Evident, si expozitiile pregatite pentru acest eveniment au urmarit sa puna \u00een valoare acest efort investitional. Utopiile Expresionismului si Cure by Expression (titlul original, \u00een engleza, se refera at\u00e2t la curatoriatul artistic, c\u00e2t si la celalat \u00eentele al termenului, de leac sau tratament) sunt doua dintre expozitiile care includ lucari specifice Expresionismului german. Acestora, li s-au adaugat doua instalatii ale unor artisti contemporani israelieni (Chanan DeLange si Yaakov Kaufman), precum si o expozitie dedicata etapelor constructive ale Muzeului. \u00censa vedeta momentului inaugural a constituit-o expozitia lui Anselm Kiefer, Shevirat Ha-Kelim: Spargerea Vaselor. Expozitia se constituie \u00eentr-un comentariu personal al unor evenimente biblice, dar si \u00eentr-un omagiu adus unor figuri pe care artistul le considera esentiale pentru istoria evreimii: Isaac Abravanel (un \u00eenvatat care a fost victima expulzarii evreilor din Spania, \u00een 1492) si Paul Celan. Motivul pentru care poetul bucovinean a fost ales de Kiefer este legat de experienta tragica a Holocaustului, careia Celan i-a supravietuit, dar care l-a marcat profund, p\u00e2na la actul suicidal comis \u00een 1970. De altfel, at\u00e2t poemele lui Celan, c\u00e2t si marturisirile sale legate de experienta lagarului, l-au impresionat pe artistul german, de-a lungul \u00eentregii sale cariere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vizit\u00e2nd noua aripa a Muzeului de Arta din Tel Aviv, purt\u00e2nd numele filantropilor americani Herta si Paul Amir, \u00eentelegi de ce juriul, condus de fostul director al muzeului, Mordechai Omer (decedat, cu putin timp \u00eenainte de inaugurarea muzeului \u2013 la 2 noiembrie 2011), a ales tocmai proiectul propus de Preston Scott Cohen: acesta pare sa&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeul-israel-ii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Muzeul Israel (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6958,6960,6959,6961],"class_list":["post-10165","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-herta-si-paul-amir","tag-mordechai-omer","tag-muzeul-de-arta-din-tel-aviv","tag-preston-scott-cohen"],"views":1210,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10165","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10165"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10165\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10165"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10165"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}