{"id":10146,"date":"2011-12-15T16:59:40","date_gmt":"2011-12-15T14:59:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10146"},"modified":"2011-12-15T17:01:11","modified_gmt":"2011-12-15T15:01:11","slug":"eminescu-ultima-zi-la-%e2%80%9etimpul%e2%80%9c-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eminescu-ultima-zi-la-%e2%80%9etimpul%e2%80%9c-14\/","title":{"rendered":"Eminescu: ultima zi la \u201eTimpul\u201c (14)"},"content":{"rendered":"

\u00centelegeri presupuse, la Dl Calin Cernaianu<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

a. \u201eSlavici nu face nicaieri afirmatia pe care i-o pune \u00een seama domnul N. Georgescu. Cuvintele citate (cu diferenta ca \u201eera\u201c este \u201ee\u201c) se regasesc \u00een jurnalul lui Maiorescu\u201c.
\nBa, bine ca nu! Slavici scrie asa: \u201eDupa examene, eu trebuia sa plec fara de \u00eent\u00e2rziere la Viena, ca sa consult medici, iar de acolo la baile ce-mi vor fi recomandat, si vorba era ca Eminescu sa plece si el \u00een Moldova, ca sa-si aduca fratele bolnav\u201c. Maiorescu: \u201eEminescu e vorba sa plece astazi la Botosani…\u201c Vaz\u00e2nd ca ambii (fara sa se fi citit unul pe celalalt) folosesc aceeasi expresie de limba (cu variantele ei), se deduce ca a fost vorba de un plan, de o vorba vorbita anterior; de aceea folosesc imperfectul verbului a fi. Este o concordanta mult studiata de Dl. Ion Filipciuc \u00eentre altii (care-l citeste si citeaza cu respect pe musiu bascalie, ma mir ca nu s-a aflat).
\nb. \u201eDar cum multe sunt ciudate pe lume, asteptam ca domnul N. Georgescu sa prezinte textul telegramei de amenintare cu razboi, precum si declaratiile oficiale ale Vienei privind ruperea relatiilor diplomatice cu Rom\u00e2nia, si, ulterior, refacerea lor. \u00cen cazul \u00een care nu detine asemenea documente, cum multi i-au preluat aceste informatii (vezi paginile Internet si unele publicatii), situatia s-ar complica, deoarece domnia sa va trebui sa gaseasca o modalitate prin care fie sa corecteze ceea ce este de corectat, fie sa precizeze ca e vorba de supozitii lipsite de suport documentar.\u201c
\nCum sa detin eu, persoana particulara, asemenea documente?! Textul telegramei din partea lui Bismarck, adusa la I. C. Bratianu \u00een 26 iunie de baronul Saurma cu sfatul de a o judeca \u201e\u00een secret si precaut pentru a nu da prilej de iritare\u201c, este redat de catre istoricii care s-au ocupat de tema \u201eRom\u00e2nia si Tripla Alianta\u201c. Nu-l redau nici \u00een germana nici \u00een rom\u00e2na \u2013 pentru ca preopinentul \u201ee ot\u201c si vrea sa ma prinda cu tertipuri avocatesti de felul \u201ece fel de razboi avea \u00een vedere Bismarck\u201c, \u201ecum avea de g\u00e2nd sa treaca armatele printr-o alta tara\u201c etc.
\nEu nu sunt istoric, fac literatura cu ajutorul si \u00een sprijinul istoriografiei. Nu am postat textele mele pe vreun site de Internet \u2013 si nu sunt responsabil pentru ca altii fac acest lucru cu ele.
\nDespre ruperea relatiilor diplomatice dintre Rom\u00e2nia si Austro-Ungaria, cu toate nuantele avocatesti ce pot interesa, tot la istorici. Relativ recent a aparut \u201eCarol I. Corespondenta privata\u201c, \u00een traducerea lui Sorin Cristescu (Ed. Tritonic, 2005) \u2013 din care citez masiv \u00een cartea mea \u201eUn an din viata lui Eminescu\u201c tocmai pentru ca este concordanta cu sursele de p\u00e2na acum (chiar confirma unele informatii aflate \u00eentr-o singura sursa). Pe cine intereseaza, acolo poate gasi si reactia Regelui Carol I la scrisoarea \u00cemparatului Wilhelm al II-lea al Germaniei care \u00eentarea telegrama Cancelarului sau. Tot acolo, alta \u201evictima\u201c a complexului 28 iunie 1883: generalul belgian Brialmond, aflat \u00een Rom\u00e2nia pentru \u00eenceperea unor fortificatii la Galati, \u00een Dobrogea si la Bucuresti, este acuzat de presa europeana ca organizeaza, de fapt, o insurgenta \u00een Carpati, este obligat sa paraseasca tara noastra si, ajuns la Bruxelles, este destituit din functie. (Cazul este urmarit si \u00een ziarul \u201eTimpul\u201c de la sf\u00e2rsitul lunii iunie 1883.) Tot acolo, \u00een fine, afirmatii ca aceasta, din 25 iulie: \u201eTratatul va fi ratificat \u00een cursul acestei luni si vom fi invitati pur si simplu sa ne alaturam\u201c. Redau pasajul ca sa mai scap de 2-3 acuze ale preopinentului, care sustine sus si tare: \u201eTratatul s-a semnat \u00een ziua de 18 octombrie, nu 28 iunie\u201c. Sigur ca da, la noi era 18 octombrie iar \u00een occident era 30 octombrie, numai ca au fost discutii si pertractari \u00eendelungi \u00eentre parti. Carol I credea ca \u00een iulie a venit momentul semnarii; sunt indicii ca evenimentele de dupa 6 iunie 1883 au facut ca intrarea Rom\u00e2niei \u00een Tripla Alianta sa devina iminenta, urm\u00e2nd sa se aleaga doar prilejul. La 26-28 iunie pare a fi venit acest prilej (fortat de Germania si Austro-Ungaria) \u2013 \u00eensa urmeaza negocierile din vara, unde I. C. Bratianu \u00eesi va impune, \u00een cele din urma, punctul de vedere cu scoaterea articolului din tratat prin care Rom\u00e2nia era obligata sa faca politie politica la ea acasa (\u00eempiedic\u00e2nd orice revendicare publica a Ardealului).
\nc. \u201e\u00centruc\u00e2t n-am reusit sa gasesc anuntul bolii poetului \u00een Rom\u00e2nul din 28 iunie, \u00eel rog pe autor sa \u00eel prezinte \u00een facsimil sau macar sa-l transcrie. P\u00e2na una-alta, ma folosesc de numarul din 1 iulie al acestei publicatii…\u201c; \u201eDaca N. Georgescu nu inventeaza, anuntul invocat de domnia sa poate avea \u00eensemnatate cruciala\u201c.
\nAici, preopinentul se vrea ironic. \u00cen cele aproape 2 000 de pagini pe care le-a tiparit despre \u201ecazul Eminescu\u201c, a citit si a citat din cartea mea \u201eA doua viata a lui Eminescu\u201c , cu si fara ghilimele, p\u00e2na mi s-a facut si mie lehamite tot revaz\u00e2ndu-ma reluat. Si-a facut chiar o impresie despre aceste lucruri \u2013 iar acum, \u00een ultimul timp, de c\u00e2nd eu revin cu unele precizari, intra \u00een panica oarecum ca nu-si mai gaseste citatele cu care se obisnuise. Este un bricolaj convenabil, \u00eentr-adevar, pentru beneficiar… dar uneori se mai schimba jucariile, piesele de puzzle nu mai intra fix \u00een creneluri. Pe scurt, acolo, \u00een carte, fac relatia temporala exacta: anuntul bolii se da mai \u00eent\u00e2i \u00een \u201eRom\u00e2nul\u201c, la 1 iulie 1883, si abia apoi \u00een \u201eTimpul\u201c, la 3 iulie 1883. Dau \u00een facsimil, dupa dorinta de azi, ambele anunturi \u2013 tot acolo. D\u00e2nsul ma citeaza, \u00eensa, \u00eentr-o reluare, unde explic ca Eminescu a mai fost bolnav \u00een iarna si primavara lui 1883, chiar internat \u00een spital, pentru afectiuni fizice probabil, dar nu s-a facut publica niciuna dintre aceste internari sau perioade de boala \u2013 pe c\u00e2nd: \u201eAcum \u00eensa, la 28 iunie, anuntul bolii poetului este publicat…\u201c. \u00cen context, prin \u201eacum\u201c se \u00eentelege \u201e\u00een aceste \u00eemprejurari\u201c, \u201eacum, c\u00e2nd cu 28 iunie\u201c. Eu scriu literatura, nu SF tehnic, si am proprietatea termenilor \u00een rom\u00e2neste. D\u00e2nsul discuta un metatext al meu, unde ma intereseaza mai mult relatiile dec\u00e2t punctele fixe, si scoate, apoi, un enunt din context \u2013 gasind inadvertente, contradictii, chiar falsuri. \u00cel ajuta cu ceva asta, dupa ce m-a citat de zeci de ori cu textul initial, cel din cartea amintita?! \u00censeamna ca-i place sa se ocupe cu chitibusarii \u00een loc sa-l citeasca pe Slavici, cartile de istorie necesare, etc.
\nd. \u201eC\u00e2t priveste tradarea lui Dimitrie Lecca, nenumarate surse, de la Eminescu p\u00e2na la contemporani, informeaza ca Al. I. Cuza a fost detronat pe 11, nu pe 12 februarie, cum \u00een mod repetat afirma domnul N. Georgescu.\u201c
\nEi da, iata o greseala… \u00eentiparita \u00een memoria mea, dar d\u00e2nsul mi-o sanctioneaza (red\u00e2nd p\u00e2na si actul de abdicare al lui Cuza) pentru ca mi-a citit cartea \u201eRecife\u201c unde ma ocup pe aproape 100 de pagini de \u201eSindromul 11 Februarie la rom\u00e2ni\u201c. Pe vremea lui Caragiale, unele orase de provincie aveau o piata numita \u201ePiata 11 Februarie\u201c, data era pusa \u00een calendar, se tinea minte mai bine… Ce sa zic?! Quandoque dormitat et bonus Homerus.
\nMai sus, \u00eensa, \u00eemi atrage atentia ca Eminescu a scris un text despre D. Lecca \u201ela 18, nu la 14 martie 1881\u201c. Mersi, dar eu ma refeream la editorialul din \u201eTimpul\u201c, 14 martie 1881, neeminescian, unde era pusa \u00een paranteza, dupa numele lui D. Lecca, o cruce si data 11 februarie 1866. Acest semn de pagina I (am dat \u00een facsimil textul, tot \u00een cartea mea) a iscat numeroase polemici \u2013 iar Eminescu intervine, la 18 martie, cu textul (pe care-l parafrazam) unde vorbea de D. Lecca \u201emoraliceste mort\u201c.
\nCine vrea sa faca diferentele \u00eentre \u201emoarte civila\u201c, \u201emoarte morala\u201c, \u201emoarte civica\u201c etc. \u2013 trebuie sa mearga la texte publice, adica sa parcurga polemicile de presa din perioada eminesciana. Grigore Ventura, de pilda, \u00eel declara pe Al. Macedonski \u201emoralmente mort\u201c, dar iata contextul: \u201eExista fapte care-l ucid pe cel care le comite. Pentru mine, d. Macedonski este un om moralmente mort, si n-am sa imit conduita sa fata de Eminescu, lovindu-l c\u00e2nd e la pam\u00e2nt. Requiescat in pace!\u201c. Al. Macedonski raspunde printr-o epigrama inspirata: \u201eV. proclama prin ziare moralmente c-am murit, \/ Dar asupra-i avantajul ce-mi ram\u00e2ne tot e mare, \/ Din momentul ce se-afirma si se stie de ori-care \/ Cum ca V. nici o secunda moralmente n-a trait\u201c. Dupa cum vedem, e complicat, nu te ajuti cu \u201eDEX-ul\u201c nostru actual, cum crede oarecine, trebuie sa cobori \u00een lecturi \u2013 iar eu nu mi-am propus acest lucru, spun\u00e2nd ce \u201e\u00eensemneaza\u201c moartea civila \u00een epoca \u2013 nu ce \u201edesemneaza\u201c ea. Si ziarul \u201eRom\u00e2nul\u201c are o interpretare la acest 13 martie 1881 al \u201eTimpului\u201c, chiar interesanta pentru ca se dezvolta \u00eentr-o expresie: \u201ePronunt\u00e2ndu-si astfel ea \u00eensasi \/ partita conservatoare\/ sentinta de moarte politica si morala, ne plecam fruntea cu durere si lasam ca mortii sa-si \u00eengroape mortii\u201c.
\nDomnul bascalie pamfletizeaza pe doua pagini de revista \u00eempotriva celor care cred, ca mine, ca Eminescu era membru al \u201eSocietatii Carpatii\u201c \u2013 d\u00e2nsul fiind convins ca nu era. Vrea acte, dovezi, documente, nu crede \u00een rapoartele secrete etc. Fericiti cei care nu cred, caci pentru ei \u00eenca nu s-au nascut \u00eendoielile!
\nCiudat este cum \u00eent\u00e2lneste d\u00e2nsul cu totul neintentionat adevarul, adica informatia. Nu-i vine sa creada, de pilda, ca \u00een acelasi tren fulger din 28 iunie 1883 se puteau afla si Titu Maiorescu, si Petre Gradisteanu, si \u00c9mile Galli, etc.: \u201eFulger ca fulger, dar c\u00e2t de vesel ar fi fost un asemenea tren imaginar!\u201c. Nu stiu daca chiar toti, nici ce cupeu avea fiecare, dar ziarul \u201eL’Ind\u00e9pendence roumaine\u201c face un asemenea comentariu, preluat si \u00een \u201eTimpul\u201c: \u201eD. P. Gradisteanu nu ne rezerva nici o surprindere. Pleaca pur si simplu negustoreste cu trenul de azi \u00een strainatate. Pleaca cu acelasi tren care duce pe D. Galli. \u2013 Cauza si efectul. Ciudata apropiere. Am\u00e2ndoi sunt jertfe. Guvernul a conspuat pe unul si a expulzat pe celalalt…\u201c (\u00een limba franceza \u201econspuer\u201c \u00eenseamna a face de rusine \u00een public, a huidui; termenul nu s-a \u00eencetatenit la noi).
\nPe alte doua pagini vrea sa demonstreze ca aduc evenimente din 1881 si le plasez \u00een 1883. \u00cel priveste daca face istorie inversa. Pentru ca am observat ca este mai temator de imagini dec\u00e2t de cuvinte scrise, \u00eei ofer, ca dovada ca Petre Gradisteanu cu D. A. Sturza si Eugen Statescu au mers la \u00cemparatul cu scuze, o caricatura din ziarul \u201eCiulinul\u201c, iulie 1883, cu acest subiect. Poate asa va reusi sa c\u00e2stige unele \u00eendoieli… \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centelegeri presupuse, la Dl Calin Cernaianu     a. \u201eSlavici nu face nicaieri afirmatia pe care i-o pune \u00een seama domnul N. Georgescu. Cuvintele citate (cu diferenta ca \u201eera\u201c este \u201ee\u201c) se regasesc \u00een jurnalul lui Maiorescu\u201c. Ba, bine ca nu! Slavici scrie asa: \u201eDupa examene, eu trebuia sa plec fara de \u00eent\u00e2rziere la Viena,… Cite\u0219te mai mult »Eminescu: ultima zi la \u201eTimpul\u201c (14)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6954,6475,6953],"class_list":["post-10146","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-calin-cernaianu","tag-eminescu-ziarist","tag-jurnalul-lui-maiorescu"],"views":4141,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10146","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10146"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10146\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10146"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10146"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10146"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}