{"id":10131,"date":"2011-12-15T16:42:14","date_gmt":"2011-12-15T14:42:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10131"},"modified":"2011-12-15T16:43:37","modified_gmt":"2011-12-15T14:43:37","slug":"pictosculptura-lui-miguel-barcelo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pictosculptura-lui-miguel-barcelo\/","title":{"rendered":"Pictosculptura lui Miguel Barcelo"},"content":{"rendered":"<p><strong>Piata internationala de arta. Trenduri in<\/strong><strong> pictura contemporana<\/strong><strong><br \/>\n<\/strong><\/p>\n<p><em><strong>Cel mai bine v\u00e2ndut pictor european contemporan este un spaniol, Miguel Barcelo, dar asta nu are nimic a face cu Picasso sau cu Dali. Daca e sa-i gasim un predecesor, acela e pictorul de la Altamira.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Cu 10 milioane de euro v\u00e2nzari in 2010, pictorul spaniol este, dintre non-asiatici, artistul cu cea mai mare ascensiune in ultimul an. In topul Artprice pe 2008, el ocupa pozitia 43, cu v\u00e2nzari anuale de 1,4 milioane de dolari, iar recordul personal era de 360.000 de dolari. In 2010 si 2011 cota sa a explodat.<\/strong><\/em><br \/>\nBarcelo picteaza cu materie. Propozitia poate parea o banalitate dupa 1888, anul c\u00e2nd in lume s-a int\u00e2mplat van Gogh. Totusi, Barcelo iese cu succes din zodia citatului, precum si din capcana inventiei in sine. El adauga lut, ocru si sare pe p\u00e2nza, reusind uneori sa picteze fara culoare. Un exemplu este \u201eLa rosa blanca\u201c (1986), tablou care, cu 1,6 milioane dolari, a depasit de unul singur in 2010 toate v\u00e2nzarile din anul precedent ale artistului. Cele mai scumpe opere ale sale sunt insa cele din seria coridelor.<br \/>\nAutodopat cu mitologia artei virile, cu fetisul coridei si cu impresii de tip Hemingway, Barcelo ram\u00e2ne un interpret intelectual al fortei si abordeaza doar tehnic violenta. Din tauromahiile sale lipsesc at\u00e2t inclestarea, c\u00e2t si lovitura de gratie, iar intreaga compozitie este redusa la urmele din arena, asa cum pasta sculptopicturii sale este pusa ca martor al g\u00e2ndurilor si intentiilor auctoriale. Care, ca si taurul, ram\u00e2n in afara tabloului. Actualul record de autor este \u201eFaena de muleta\u201c (6,5 milioane de dolari la Christie&#8217;s Londra pe 28 iunie 2011), urmat de \u201eMuletero\u201c (3,8 milioane de dolari o zi mai t\u00e2rziu la Sotheby, tot in Londra). Ambele sunt tauromahii panoramice, de o mare plasticitate, dar care planeaza oarecum tangent cu forta si patima subiectului.<br \/>\nO alta zona importanta in creatia lui Barcelo este acuarela. \u201eAm redescoperit culoarea\u201c, declara el dupa o calatorie in Sahara. Asemenea lucrari apar insa rar in licitatii, iar c\u00e2nd apar nu se v\u00e2nd. Aceeasi polimorfie din pictura devine, in acuarela, o contaminare a formelor si culorilor, printr-o tehnica foarte umeda, in care apa limpede este folosita in egala masura cu apa pigmentata. Desi aceste lucrari nu au public, redescoperirea culorii a fost cea care i-a adus lui Barcelo marele salt din cariera. In 2008 el a realizat plafonul Salii Drepturilor Omului din Palatul ONU din Elvetia. Costurile lucrarii au fost de 20 milioane de euro, dintre care 60% au fost onorariul artistului. A rezultat o opera gigantica, cu stalagmite ce alcatuiesc o constelatie de culori vii, exuberante, capabila sa creeze impresii profunde si care a facut sa se vorbeasca despre \u201eCapela Sixtina a secolului 21\u201c. Dupa acest tavan, cota lui Barcelo a depasit orice plafon. \u00a0\u00a0\u00a0 n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Piata internationala de arta. Trenduri in pictura contemporana Cel mai bine v\u00e2ndut pictor european contemporan este un spaniol, Miguel Barcelo, dar asta nu are nimic a face cu Picasso sau cu Dali. Daca e sa-i gasim un predecesor, acela e pictorul de la Altamira. Cu 10 milioane de euro v\u00e2nzari in 2010, pictorul spaniol este,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pictosculptura-lui-miguel-barcelo\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pictosculptura lui Miguel Barcelo<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[6943,6823,6824,6944],"class_list":["post-10131","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-miguel-barcelo","tag-piata-internationala-de-arta","tag-pictura-contemporana","tag-trenduri-in-pictura"],"views":1724,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10131"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10131\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}