{"id":10109,"date":"2011-12-15T16:20:32","date_gmt":"2011-12-15T14:20:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10109"},"modified":"2011-12-15T16:21:42","modified_gmt":"2011-12-15T14:21:42","slug":"emilian-galaicu-paun-textualistul-gnostic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emilian-galaicu-paun-textualistul-gnostic\/","title":{"rendered":"Emilian Galaicu-Paun: textualistul gnostic"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Basarabia poeziei genuine si premoderne a lui Grigore Vieru sau Nicolae Dabija se sincronizeaza dintr-odata prin Emilian Galaicu-Paun cu avangarda poeziei scrise in Rom\u00e2nia. Las\u00e2nd la o parte debutul repudiat de autor, care va aprecia ulterior ca a \u201epasit cu st\u00e2ngul\u201c, si incep\u00e2nd cu \u201eAbece-dor\u201c (1989) si mai ales cu \u201eLevitatii deasupra haului\u201c (1991), primul volum receptat propriu-zis in Rom\u00e2nia, critica a putut observa dublul caracter neoexpresionist si oracular, ce deriva o \u201egrafie a spaimei si a nelinistii\u201c dintr-o poetica bazata pe o \u201ereligie a rostirii, pe o investitura\u201c (Al. Cistelecan). Poemele sunt supuse unei compresii ermetizante si unei reductii eliptice in urma carora sufera nu sensul, ci habitudinile lenese. <\/strong><\/em><br \/>\nIntertextul este si el foarte dens. Primul poem din \u201eCel batut il duce pe Cel nebatut\u201c (1994), volum de referinta pentru poezia scrisa in postcomunist, incepe astfel: \u201e\u00ab\u2026 sarmana Yorika!\u00bb \u2013 in m\u00e2na tin craniul r\u00e2njind al ma-\/ sinii de scris clopotelu-i de clown amintindu-mi de Alma\/ Mater pedanti profesori recit\u00e2nd: \u00abc\u00e2nd suna (fonograma!) stiam ca\/ Ramses (sa-i fie tar\u00e2na usoara \u2013 n.n.) trebuia sa fi\u2026\u00bb de pe banca\/ grea capat\u00e2na ca litera Q (cu barbuta) sarea sa anunte ca \u00abis\u00bb\/ panglica neagra (de doliu)-a masinii de scris\u201c (\u201eCapistea manastirii Neamt, vazuta de ziua lui Eminescu A.D. MCMLXLI\u201c). Referintele sunt din \u201eHamlet\u201c (craniul lui Yorick se transforma intr-o masina de scris, Yorika fac\u00e2nd trimitere la cunoscuta marca Erika), G. Bacovia (\u201epedanti profesori\u201c), M. Eminescu (poeziile ludic-goliardice evoc\u00e2nd orele de egiptologie) si Leonid Dimov (ultimele doua versuri fac trimitere la faimoasa rima dimoviana din \u201eV\u00e2rcolacul si Clotilda\u201c \u201emingiile ce ni-s\/ aduse din afara terenului de tenis\u201c). Masina de scris apare si in amplul poem \u201eCel batut il duce pe Cel nebatut (editie revazuta si adaugita)\u201c, pus sub semnul unui \u201ebocet hunedorean\u201c (\u201eDragu maichii dupa tine\/ imi pare si rau si bine\u201c). Aici, pe l\u00e2nga rescrieri in spiritul lui Nichita Stanescu (\u201evoi muri: simt cum spatiul se descojeste\/ de pe mine peisajul acesta ros ca o cangrena\/ mi se rupe direct de pe vaz\u201c), se fac trimiteri consistente la \u201eOdiseea\u201c, \u201eNoaptea de decembrie\u201c, \u201eDon Quijote\u201c, toate construite in jurul unei cautari. Sf\u00e2rsitul poemului conchide prin moarte drumul intins de-a lungul unui \u201etar\u00e2m gol\u201c. Adapt\u00e2nd imaginea usii carate intr-un poem vechi al lui Ion Alexandru, Emilian Galaicu-Paun transforma \u201etar\u00e2mul gol\u201c intr-un obiect \u201emai greu ca ghiuleaua\u201c (aceasta simboliz\u00e2nd damnarea, conditia de ocnas): \u201eCel-batut-il-duce-pe-Cel-nebatut si cu mine tustrei frati\/ de veriga acelasi tar\u00e2m gol de ani multi mai greu ca ghiuleaua\/ (va sa zica: golani!)\/\/ las\u00e2nd d\u00e2re in spatiu si pauze-n timp\/\/ dus-intors pe-un drum negru ca panglica neagra-a masinii de scris\/\/ si drapelele urla (\u00aba-uuu!\u00bb)-n gura mare: o groa-pa! o groa-pa\/\/ croitorul c\u00e2rpeste cu giulgiu, duminica, groapa comuna din steag\/\/ c\u00e2te unul! ordona mantalele tot depan\u00e2ndu-ne drumul\/\/ de pe talpi ca pe-un film sa-l predea la arhiva\u00a0\u00a0 estimp ne\/ leaga ochii cu panglica neagra (\u2026)\u00a0\u00a0 pe r\u00e2nd\/ ne conduc la\u2026\u00a0\u00a0 convoiul ne suna-n ureche: o groa-pa\u2026 o groa-pa\u2026\/\/ \u00abFoc!\u00bb\/\/ eclipsa soare taiat imprejur\u201c. At\u00e2t drumul c\u00e2t si moartea sunt conotate, prin imaginea masinii de scris, in regim textual. Procedeul poate fi descris ca pur textualism, cu toate ca textualismul autohton rareori atinge o asemenea intensitate. In versurile citate poate fi recunoscuta si amprenta lui Ion Gheorghe. Influenta acestuia asupra poetului basarabean e mai semnificativa dec\u00e2t aceea produsa asupra generatiei optzeciste din Rom\u00e2nia, care l-a repudiat din motive de politica \u2013 nu si de poetica \u2013 pe autorul \u201eMegaliticelor\u201c. Ea se manifesta prin oracularul neognostic, prin frazarile ample si obscure brazdate la rastimpuri de intruziuni ale folcloricului (\u201ein cale iesitu-ne-au Gog si Magog\/ Tanda si Manda\/ Haua si Bordea) sau prin prezenta unor personaje arhetipale precum Marele Mut; de asemenea, prin corespondenta dintre licentios si simbologic.\u00a0 Dupa cum observa Marin Mincu, \u201eElegiile politice\u201c ale lui Ion Gheorghe nu au ramas fara consecinte in scrierea poemului \u201eCh-au (ragtime)\u201c, unul din textele cele mai importante ale lui Emilian Galaicu-Paun. Incapsularea cvasierotica in scriitura a orasului Chisinau \u2013 versurile de inceput trimit la primele fraze din \u201eLolita\u201c lui Vladimir Nabokov \u2013 coexista cu vitriolarea dezamagita, dintr-o pozitie mai mult Zen dec\u00e2t pamfletara. Unele versuri (\u201evezi mamele de campioni alapt\u00e2ndu-si odraslele cu Coca-Cola\/\/ ai o palma intinsa-n stomac care cere pomana\u201c) le preced pe acelea din \u201eRom\u00e2nia\u201c lui Marius Ianus \u2013 sau, invers, Ianus ii urmeaza lui Galaicu-Paun.<br \/>\n\u201eYin Time\u201c (1999) reia o serie de poeme din volumul anterior, asa cum facuse si acesta in raport cu precedentul si cum va face si \u201eArme graitoare\u201c (2009) in raport cu anterioarele. Reluarea si rescrierea fac parte din structura intima a autorului. Poemul \u201eA-ti cunoaste femeia\u201c este de o lizibilitate neobisnuita, probabil pentru a facilita umorul negru. Textul e derivat din contaminarea reciproca intre trei planuri: violarea sfintei Colomba de Rieti pe 22 august 1488, o biblioteca din Chisinau (\u201eam\/ frecventat-o pe krupskaia la chisinau, cu placere si regu-\/ laritate\u201c) si prima relatie sexuala. \u201eVaca\u201c este un amplu poem asa-zic\u00e2nd cosmogonic, nasterea universului fiind substituita, tot textualist, prin deprinderea gramaticii in copilarie, urmata aproape imediat de familiarizarea cu angoasa mortii (Emil Cioran este un autor citat relativ frecvent). Poemului ii sunt anexate, dupa moda lansata de T.S. Eliot si trivializata de imitatori, o sectiune bibliografica de \u201eNote si comentarii\u201c.<br \/>\nCum remarca Serban Foarta, Emilian Galaicu-Paun \u201ee unul dintre cei mai culti (ba chiar oculti) poeti rom\u00e2ni contemporani\u201c. Aceasta calitate, care la origine va fi fost un complex de inferioritate (vezi premodernitatea Basarabiei literare) depasit ulterior, este si principalul sau adversar \u2013 deja manierizat in \u201eArme graitoare\u201c. In \u201eCapodopera necunoscuta\u201c, Balzac a descris exemplar riscul care sta in fata artistilor din familia Galaicu-Paun: prea multe tuse date p\u00e2nzei vor ineca sub vopsea viata operei; in loc sa ajunga sa spuna preamultul visat, pictura (sau poemul)\u00a0 va sf\u00e2rsi ca o simpla colectie de detalii \u2013 o m\u00e2na, o fraza, o trimitere, un joc de cuvinte. Cuvinte incrucisate sau potrivite? \u2013 aceasta este intrebarea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Basarabia poeziei genuine si premoderne a lui Grigore Vieru sau Nicolae Dabija se sincronizeaza dintr-odata prin Emilian Galaicu-Paun cu avangarda poeziei scrise in Rom\u00e2nia. Las\u00e2nd la o parte debutul repudiat de autor, care va aprecia ulterior ca a \u201epasit cu st\u00e2ngul\u201c, si incep\u00e2nd cu \u201eAbece-dor\u201c (1989) si mai ales cu \u201eLevitatii deasupra haului\u201c (1991), primul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emilian-galaicu-paun-textualistul-gnostic\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Emilian Galaicu-Paun: textualistul gnostic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6924,3026,2442,6926,6925],"class_list":["post-10109","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-emilian-galaicu-paun","tag-poeti-actuali","tag-poeti-romani","tag-poezie-postomerna","tag-textualistul-gnostic"],"views":5386,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10109","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10109"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10109\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}