{"id":10097,"date":"2011-12-15T16:13:42","date_gmt":"2011-12-15T14:13:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10097"},"modified":"2011-12-15T16:13:56","modified_gmt":"2011-12-15T14:13:56","slug":"cine-poate-castiga-din-noul-pact-de-stabilitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cine-poate-castiga-din-noul-pact-de-stabilitate\/","title":{"rendered":"Cine poate castiga din noul pact de stabilitate?"},"content":{"rendered":"

Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, \u00een conditiile crizei din zona euro, presedintele Nicolas Sarkozy si cancelara Angela Merkel au pus la cale realizarea unui pact exclusiv de stabilitate de care sa beneficieze c\u00e2teva state care au rezistat mai bine crizei. Logica initiativei ar putea fi cea a proverbului ,,p\u00e2na la urma se salveaza cine poate\u201c dar, dupa unii, se pare ca nu prea mai poate multa lume sa iasa nesifonata din criza pentru care nu prea se gasesc leacuri. Actualul pact de stabilitate g\u00e2ndit pentru cele 17 state membre ale zonei euro limiteaza deficitul bugetar la 3% din PIB si datoriile la 60% din PIB. Noul pact, fie si exclusiv, ce ar mai putea stabili sub aceste praguri? Este clar ca\u00a0 nici un stat membru al Uniunii Europene nu se \u00eenscrie comod \u00een actualele restrictii.<\/strong><\/em>
\nMai toate initiativele franco-germane, care par sa nu mai aiba sf\u00e2rsit,\u00a0 construiesc cu tenacitate o Europa cu doua sau mai multe viteze. Poate ca asa se vrea p\u00e2na la urma sa arate Uniunea Europeana. Dar nu asta s-a spus \u00een timpul negocierii Tratatului de la Lisabona, adica a Constitutiei Europei. Nu exista doi sefi de stat din lumea de azi care sa se vada, sa se consulte si sa lase impresia ca vor sa vorbeasca pe o singura voce precum sunt cei doi lideri europeni. Si, din c\u00e2te ne dam seama, o \u00eentelegere pe masura stradaniilor lor nu pare apropiata. Poate ca din cauza intereselor divergente, cine stie! Diferentele de abordare, dar mai ales de scopuri urmarite, sunt de luat \u00een seama. Sarkozy si Merkel au suferintele lor. S-a vazut la ultima reuniune a G-20, ca si \u00een tratarea interventiei pentru evitarea prabusirii Greciei si Italiei. S-a vazut din tentativele de a pune sub control evolutiile financiare din aceste tari. Curtoazia a fost \u00eenlocuita cu asprimea. Partenerii nu au mai fost menajati, susceptibilitatile nu au contat, presiunile au mers p\u00e2na la determinarea sacrificarii ,,vinovatilor\u201c. Sans merci, cum spun francezii. Papandreou \u00een Grecia si Berlusconi \u00een Italia au simtit-o pe pielea lor. La mai putin de o saptam\u00e2na de la \u00eenvestitura, Mario Monti, noul premier italian, a fost invitat de Merkel si Sarkozy la Strasburg mai degraba pentru a fi testata capacitatea lui de a respecta planul impus Romei si abia apoi pentru a fi ascultat. Dupa care, Italia lui Monti s-a bucurat de ceva atentie. La mijloc nu este trecerea nadufului pentru gafele lui Berlusconi ci puterea economiei Italiei. Mai clar: Franta si Germania, Europa \u00eensasi nu pot sa faca abstractie de forta acestei economii. Italienii au demonstrat-o dupa razboi, timp de patruzeci de ani. Decenii de-a r\u00e2ndul crizele guvernamentale \u00een Italia aveau o frecventa de 6-12 luni si, cu toate acestea, economia Italiei era constant asezata pe temelii solide. Ceea ce \u00eenseamna ca puterea Italiei nu tinea de politicile guvernamentale ci de capacitatea inventiva, de tenacitatea italienilor. Acest adevar este cunoscut de multa vreme dar Berlusconi a reusit sa-l compromita politic. Monti are sansa de a-l readuce \u00een atentie. El\u00a0 are si avantajul de a se bucura de \u00eencredere pe plan extern. Ca si Papademos \u00een Grecia, si Mario Draghi, noul sef al Bancii Europene Centrale, el vine din ceea ce unii numesc ,,guvernul Sachs\u201c. Adica oameni fabricati oarecum cu concursul Bancii Goldman Sachs, falimentara cu doi-trei ani \u00een urma si re\u00eenviata prin interventia Washingtonului.
\nUn nou pact de stabilitate la ce ar fi de folos? La salvarea zonei euro, spun francezii si, ipso facto, la salvarea Uniunii Europene. Si Germania si Franta\u00a0 au acest obiectiv, dar \u00eel urmaresc \u00een maniere diferite. Berlinul cere disciplina bugetara. Acum, \u00een timp de criza, a aparut o noua expresie, cea de ortodoxie bugetara, ceea ce presupune ram\u00e2nerea \u00een regulile vechi. Tentativa lui Sarkozy de a impune Bancii Centrale Europene instituirea unui sistem de ,,eurobonduri\u201c a fost refuzata de Berlin. Germanii accepta o modificare a regulilor dar \u2013 desi nu o spun direct \u2013 cu conditia sa le permita un control sporit \u00een privinta fondurilor de interventie. Ministrul german de finante a respins orice idee de instituire a emisiunilor obligatorii comune chiar si \u00een statele din zona euro aflate cu notatia maxima de triplu A de catre agentiile specializate. Precizarile lui tineau sa dezminta o speculatie aparuta chiar \u00een Die Welt pe marginea pactului exclusiv de stabilitate. Un comunicat al Ministerului german de Finante precizeaza ca Berlinul prefera ca orice masura de solutionare a crizei datoriilor suverane sa treaca prin modificarea Tratatului de la Lisabona. Abia de aici \u00eencepe balul! Daca Berlinul accepta modificarea iar aceasta se va produce, Tratatul nou nu poate arata dec\u00e2t… nemteste. Summit-ul din 9 decembrie va aduce clarificari pentru ca toata lumea este de acord ca ceva trebuie facut.
\nSarkozy este interesat \u00een evitarea modificarii Tratatului si a intrat deja\u00a0 \u00eentr-o batalie pe care unii o suspecteaza \u00een primul r\u00e2nd de interes electoral. El ar pregati o victorie personala \u00eenainte de alegerile din primavara la care asteapta sa-si re\u00eennoiasca mandatul. Presedintele francez este socotit un personaj paradoxal, care are calitatea de negociator abil si tenace. Poate ca va reusi sa impuna un plan de stabilitate pe masura intereselor Frantei. El a mai avut unele initiative si a obtinut unele victorii. S-a implicat \u00een calmarea razboiului ruso-georgian din august 2008 si s-a aratat destul de agresiv \u00een schimbarile din lumea araba, unde a readus \u00een actualitate puterea militara a Frantei. Nu totul este si pe gustul marelui vecin. Salvarea zonei euro a cazut sau va cadea mai mult pe umerii germanilor. De aceea Angela Merkel a avut at\u00e2t de multe reticente si nu a acceptat sa sprijine multe dintre demersurile Parisului. Vom vedea care va fi soarta noului pact de stabilitate. Temperamentul lui Sarkozy, un marinar care prefera furtuna nu apele calme, cum au spus chiar francezii, este cu totul nepotrivit calculului politic si pragmatismului german. Metamorfozat dupa doua razboaie mondiale pierdute, spiritul german are cu totul alte\u00a0 optiuni pentru atingerea scopurilor istorice. Cine a urmarit atitudinea Berlinului \u00een timpul revoltelor arabe si, mai ales, \u00een cazul razboiului din Libia, si-a dat seama ca \u00eentre Paris si Berlin exista diferente de abordare a crizelor cu implicatii militare. Curios este faptul ca Franta \u00een mandatul lui Sarkozy, este mai razboinica dec\u00e2t Franta care pierdea at\u00e2t de mult \u00een urma decolonizarii. Adica cea de la \u00eenceputul celei de a V-a Republici. Atunci, iesirea Frantei coloniale din chingile istoriei beneficia de g\u00e2ndirea generalului de Gaulle. Nici el nu ceda cu seninatate puterea imperiala, dar a \u00eenteles ca trebuie sa o piarda. Astazi pare ca asistam la o noua pofta de putere la Elys\u00e9e. ,,Dosarul iranian\u201c indica intentia Parisului de a introduce \u00een politica sa externa o dimensiune militara. Initiativele Frantei nu sunt bine vazute \u00eentotdeauna nici macar de catre prietenii de peste ocean. Sarkozy a trimis la sf\u00e2rsitul lui noiembrie 2011 o scrisoare sefilor de stat europeni si celor ai Statelor Unite, Canadei si Japoniei prin care le cere sa initieze sanctiuni ,,de o amploare fara precedent\u201c \u00eempotriva Iranului. Motive ar exista. Dar dreptul international pretinde ca mai \u00eent\u00e2i sa se faca proba ca Teheranul ascunde sub proiectul nuclear propriu, pe care \u00eel socoteste civil, fabricarea bombei nucleare. Verificarea se impune pentru a nu fi repetata ,,eroarea\u201c\u00a0 lui George Bush jr. si Tony Blair, facuta \u00een cazul razboiului din Irak. Propunerile Parisului vizeaza blocarea conturilor Iranului din bancile straine si \u00eentreruperea cumpararii petrolului iranian. Departamentul de Stat considera ca sanctiunile drastice propuse de Paris ar putea avea consecinte catastrofale asupra pretului petrolului pe piata mondiala. Si ca, oricum, un embargo asupra petrolului iranian nu ar fi eficient at\u00e2ta timp c\u00e2t China, unul dintre marii cumparatori de petrol iranian, va refuza (nu exista motive de \u00eendoiala) sa-l respecte. De aici, o speculatie care merita sa fie luata \u00een seama. Anume, ca \u00eentre Casa Alba si Elys\u00e9e au aparut\u00a0 ne\u00eentelegeri. Francezii suspecteaza Statele Unite de joc dublu, scria un ziarist francez avizat, si nu accepta sa mearga p\u00e2na la capat cu sanctiunile pentru a putea sa-si protejeze negocierile secrete cu Teheranul. O acuzatie grava.
\nSa se \u00eendeparteze (mai mult) Sarkozy de pro-americanismul lui, acum \u00eenainte de atacarea celui de al doilea mandat? Fie, daca interesele o cer, vorba lui Conu\u2019 Iancu! Dar daca pactul de stabilitate va declansa revizuirea Tratatului de la Lisabona \u2013 se va vedea la 9 decembrie \u2013 iar aceasta va fi facuta, altcineva va fi c\u00e2stigatorul. Nu neaparat Franta!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Potrivit ziarului german Welt am Sonntag, \u00een conditiile crizei din zona euro, presedintele Nicolas Sarkozy si cancelara Angela Merkel au pus la cale realizarea unui pact exclusiv de stabilitate de care sa beneficieze c\u00e2teva state care au rezistat mai bine crizei. Logica initiativei ar putea fi cea a proverbului ,,p\u00e2na la urma se salveaza cine… Cite\u0219te mai mult »Cine poate castiga din noul pact de stabilitate?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[4942,6921,6922,3031,6920],"class_list":["post-10097","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-datorii","tag-pact-de-stabilitate","tag-pib","tag-tratatul-de-la-lisabona","tag-welt-am-sonntag"],"views":1457,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10097"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10097\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}