Leul romanesc este, probabil, cea mai bine hranita moneda. BNR l-a furajat cu miliarde de dolari si Drepturi Speciale de Tragere din trezoreria FMI, asigurandu-i stabilitatea indiferent de performantele economiei, PIB si consum intern. Atacurile speculative, care au lovit tari din jur, sunt descurajate de cascada de valute pe care Isarescu o poate dezlantui oricand pentru a anula orice profit al speculatorilor. Scopul declarat pentru politica \u201ede tintire a cursului\u201c este de a asigura stabilitatea unei economii care consuma mai mult decat produce. \u00cen mod practic, a fost o masura cu caracter social, salvand de la faliment milioanele de romani care castiga \u00een lei, dar au credite \u00een valuta. Cei care au platit factura au fost exportatorii, care nu si-au putut valorifica competitivitatea si postura de unic motor al economiei \u00een care s-au aflat pentru cel putin un an. De asemenea, producatorii interni, care puteau beneficia de scaderea importurilor datorita unui euro scump, au pierdut sansa de a-si creste cota de piata. Singurul sector care a profitat a fost agricultura, dar nu datorita tintuirii cursului, ci pentru ca a fost un an agricol foarte bun. Una peste alta, leul a trecut cu bine criza financiara, \u00eensa are probleme, paradoxal, tocmai \u00een momentul \u00een care economia romaneasca a ajuns pe plus.
\nCiudat, nu doar \u00een cazul leului, ci si al altor monede convertibile din tarile mici, cele mai mari probleme apar nu din cauza slabiciunilor proprii, ci din cauza dificultatii valutelor mondiale. Astfel, astazi leul pierde \u00een fata monedei euro… pentru ca euro are probleme. Criza datoriilor suverane si colapsul Atenei exporta, cel putin partial, debandada financiara a Mediteranei spre centrul Europei, iar contrareactii de substanta nu pot veni de la Frankfurt (sediul Bancii Centrale Europene) \u00eenainte ca tarile \u201ebolnave\u201c sa adopte masuri de austeritate foarte ferme. \u00cen asteptarea acestora, Frankfurtul nu poate \u00eentari moneda europeana. Aceste tensiuni ar fi trebuit sa se manifeste, \u00een cursul valutar, prin \u00eentarirea leului fata de euro, numai ca lucrurile stau exact invers. Speriati de criza, investitorii fug spre moneda cea mai mare, chiar daca tocmai ea este cea care a generat problemele. Pe piete mici si fara lichiditate, cum e piata financiara romaneasca, ei stiu ca exista nu doar riscul de a pierde financiar, ci si acela de a ramane blocati. Astfel, tendinta este de a face exit de la primele semne de criza, iar volumul acestor euro care parasesc tara transfera o parte din criza asupra monedei mici. \u00cen cazul nostru, leul.
\n\u00cen plus, se adauga un fenomen de capilaritate al monedelor mici care le face sa preia mult mai puternic atat crizele, cat si boom-urile din economia mondiala. Finantistii vorbesc despre \u201esentimentul pietei\u201c, dar nu va lasati \u00eenselati de etimologie \u2013 nu veti gasi capricii aici; veti gasi \u00eensa, din plin, ceea ce Isarescu numea \u201espirit de turma\u201c, respectiv o tendinta a investitiilor de a migra \u00een grup, fiecare investitor urmarind miscarile a doi sau trei lideri. \u00cen concluzie, pe trendul actual si pe aceasta politica si geopolitica, este previzibila o stabilitate a leului, dar cu balansuri de contrafaza \u00een jurul monedei europene.
\nPrin convertibilitate, statele pierd o buna parte din suveranitatea asupra monedei, pe care o leaga de alte economii. Politica publica din Polonia se reflecta, astfel, prin relee ca euroul sau dolarul, asupra monedei din Bulgaria, fara ca cele doua tari sa aiba un comert bilateral fervent. Comertul este un simplu accesoriu al pietei financiare, cum s-a vazut si \u00een criza de supraevaluare a francului elvetian, \u00een aceasta vara, cand a devenit neatractiv pentru ca \u00eesi mentinuse stabilitatea, \u00een vreme ce alte valute cedasera mult la curs si dobanzi. Elvetia a trebuit sa \u00eesi devalorizeze moneda pentru a debloca circuitul financiar, dar puseul a lovit din plin Ungaria, tara care nu are un comert bilateral cu Elvetia, \u00eensa unde s-au acordat masiv credite etalonate \u00een francul elvetian. China s-a trezit partener financiar cu Uniunea Europeana si va ajuta la consolidarea euro pentru a echilibra provizia masiva de dolari pe care \u00eei poate folosi din ce \u00een ce mai greu. Sunt doar stiri de pe agentii, varfuri de val ale marilor fluxuri financiare globale.
\nInevitabil, prin convertibilitate, un guvern influenteaza nivelul de trai din statele care \u00eei sunt parteneri financiari. Pentru ca, dincolo de aparente, statele, si nu bancile sau trusturile sunt cei mai importanti actori ai pietei de bani. Ele au bugete, ele fac investitii, ele au politica fiscala. Prin convertibilitatea libera a monedei, ele renunta la privilegiul multisecular de a baga mana \u00een buzunarul importatorilor si exportatorilor pentru a-si acoperi deficitele. Se deschid astfel magistrale de putere politico-financiara pe care comertul de marfuri este un simplu pasager. Simultan, natiunile \u00eesi limiteaza prerogativa de a produce inflatie si de a eroda astfel natura si structura proprietatii si a grupurilor sociale. \u00cen esenta, monedele mici\/statele mici \u00eenlocuiesc riscul bugetar al unor economii entropice, \u00een care suprarecoltarea resurselor (ca si recoltarea lor primara) pot fi influentate de aceleasi conditii de mediu, ceea ce le sporeste vulnerabilitatea. Varianta de \u00eenlocuire e un risc valutar, \u00een cazul caruia, \u00eensa, exista mecanisme de ancora, prin utilizarea unor parghii financiare sofisticate. Ele sunt \u00een general eficiente si, chiar si atunci cand efectele negative sunt foarte puternice, se obtine o \u201ederiva controlata\u201c.
\nSupragarantarea nu este \u00eensa o suprarecoltare de venituri si, \u00een cazul unor turbulente majore, ancora \u00eensasi este cea care trage \u00een criza economiile mici, altfel mai putin expuse. Lectiile crizei financiare 2009 sunt ca instabilitatea provoaca o concentrare a veniturilor spre \u201ecentrele grele\u201c, chiar daca instabilitatea este \u00een acele centre, nu \u00een periferii. \u00cen limbaj bursier, pe \u201elong\u201c, cand exista crestere, cele care au de castigat sunt monezile mici, care pot folosi rata dobanzii pentru a deveni atractive si pentru a garanta, prin hedge si swap, stabilitatea si expunerea comerciala. La \u201eshort\u201c, sensul pietei se schimba, iar banii straini parasesc zonele emergente \u00een \u00eencercarea de a acoperi crizele domestice, de la ele de acasa, sau de a minimaliza expunerile financiare, concentrandu-se \u00een valori de refugiu (metale pretioase, arta, alte valori nealterabile). Covertibilitatea este cea care face sa fie foarte bine atunci cand e bine, si exporta raul, atunci cand acesta exista punctual. Acest principiu politico-financiar se ascunde sub ceea ce finantistii numesc metaforic \u201esentimentul pietei\u201c.
\nHuntington vorbea despre ciocnirea civilizatiilor \u00een termeni de cultura domestica, de principii si atitudini individuale exprimate cutumiar la nivelul unor placi tectonice ale populatiei. El nu facea deosebiri \u00eentre economic, comercial si financiar, asemenea diferente fiind prea putin evidente atunci cand \u201esentimentul pietei\u201c este optimist. Criza demonstreaza ca zona financiara, care descrie si reflecta bunastarea individuala si colectiva, este zona de frictiune \u00eentre grupurile de oameni, indiferent cum ar fi ele definite. Totul, de la \u201erelatia dintre om si Dumnezeu\u201c, la obiceiuri si tipicuri, capata o expresie financiara atunci cand Iranul se opune Statelor Unite sau Germania se opune Italiei si Greciei. Autoperceptia individuala a romanului, dispus la gesturi formale, sau a mediteraneenilor, devotati pauzei de pranz, se confrunta nu \u00een paginile revistelor de cultura, ci pe pietele financiare, cu dobanzile pe masa, cu disciplina germana, austeritatea chineza si capacitatea indienilor de a munci nemancati.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Leul romanesc este, probabil, cea mai bine hranita moneda. BNR l-a furajat cu miliarde de dolari si Drepturi Speciale de Tragere din trezoreria FMI, asigurandu-i stabilitatea indiferent de performantele economiei, PIB si consum intern. Atacurile speculative, care au lovit tari din jur, sunt descurajate de cascada de valute pe care Isarescu o poate dezlantui oricand… Cite\u0219te mai mult »Convertibilitatea \u2013 adevarul despre ciocnirea civilizatiilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[6908,6909,6907,6089,6910,5111,6906,5124],"class_list":["post-10079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-banci","tag-ciocnirea-civilizatiiilor","tag-euro","tag-germania","tag-hungtington","tag-inflatie","tag-moneda","tag-zona-euro"],"views":3792,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10079"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10079\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}