{"id":10035,"date":"2011-12-08T16:32:33","date_gmt":"2011-12-08T14:32:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10035"},"modified":"2011-12-08T16:33:14","modified_gmt":"2011-12-08T14:33:14","slug":"eminescu-ultima-zi-la-%e2%80%9etimpul%e2%80%9c-13","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/eminescu-ultima-zi-la-%e2%80%9etimpul%e2%80%9c-13\/","title":{"rendered":"Eminescu: Ultima zi la \u201eTimpul\u201c (13)"},"content":{"rendered":"

Cele trei arestari ale lui Eminescu<\/strong><\/p>\n

Dar informatia curge \u00een continuare, si acum, recent, Dl. Ion Sp\u00e2nu comenteaza, \u00een revista \u201eLiteratorul\u201c, piese dintr-un \u201eDosar Eminescu\u201c, cu numar de \u00eenregistrare, privind aceleasi \u00eemprejurari ale lui 28 iunie 1883. \u00cenainte de 1989, c\u00e2nd mi-am facut si eu cuvenita documentare (de fapt, c\u00e2teva confruntari cu documentele originale), la Arhivele Statului nu existau, sau nu se puteau consulta asemenea acte. Ele ar trebui editate urgent \u2013 si apoi comentate; Dl. Ion Sp\u00e2nu citeaza c\u00e2teva fraze si umple patru pagini de revista cu impresii si comentarii unde Titu Maiorescu este conspirator sef, se razbuna pe Eminescu din invidie personala, etc.<\/p>\n

Ne-am procurat si noi acest \u201eDosar Eminescu\u201c de la Arhivele Statului, platind cuvenita suma pentru copiere, si tot citim si rasfoim cele 21 de pagini ale lui.<\/p>\n

Cronologia consemnarii fiecarei informatii \u00een parte este interesanta \u00een cazul biografiei poetului. Va mai amintiti, probabil, finalul filmului despre Eminescu din serialul \u201eMari rom\u00e2ni\u201c, cu actorul Andrei Gheorghe z\u00e2mbind dezamagit l\u00e2nga un lighean cu apa si spun\u00e2nd cam asa: \u201e- E-hei, oameni buni, si sa va mai spun una: procesul verbal al comisarului de politie nici macar nu e datat cum trebuie, asta a falsificat p\u00e2na si data, a pus episodul cu c\u00e2teva zile mai devreme!…\u201c Ei, da, cu totii am vazut actul publicat, l-am citit… si am tacut, pentru ca \u00eencepe asa: \u201eProces verbal. Douazeci si patru iunie 1883, orele 7 seara. Noi, C. Nicolescu, comisarul sectiunea 18 din Capitala, fiind informat…\u201c Dl. Andrei Gheorghe m-a \u00eentrebat si pe mine, am ridicat si eu din umeri… \u00cenca nu pot da un raspuns de ce editia academica dateaza gresit 24 iunie \u2013 si sunt \u00eenclinat sa cred ca este un lapsus; am vazut mai sus cum N. Patrascu pune 8 iulie \u00een loc de 28 iunie… Cert este ca actul original, care se afla la Arhivele Statului, este datat de catre comisar: \u201eAstazi douazeci si opt iunie 1883 orele 7 seara\u201c.<\/p>\n

Greseala editiei academice ma pune pe g\u00e2nduri, mai ales ca ar fi putut fi \u00eendreptata \u00eentr-o erata ulterioara. Pe scurt: ce-ar mai fi daca Eminescu ar fi fost arestat pe 24 iunie? Cade informatia lui Titu Maiorescu din \u201e\u00censemnarile zilnice\u201c, dupa care poetul a fost pe 28 iunie la el \u00een casa, etc.?<\/p>\n

Episoadele s-au \u00eensirat \u00een aceasta ordine: la ora 6 dimineata biletul Doamnei Slavici, putin dupa aceea Simtion, apoi drumul la Sutu pentru rezervarea camerei lui Eminescu, apoi, pe la 10, vizita lui Eminescu \u2013 dupa care, drumul poetului la Capsa, si celelalte, p\u00e2na la baia Mitrasewschi. Si \u00een procesul verbal al politiei, si \u00een amintirea lui Grigore Ventura si \u00een relatarea lui Nicolae Patrascu baia persista, deci ea este pivotul pe care se aduna celelalte informatii (imagini).<\/p>\n

Sunt, totusi, prea multe \u00eent\u00e2mplari, e o aglomerare de evenimente prea mare pentru o zi at\u00e2t de calduroasa si un om bolnav, cum era Eminescu. Si apoi, ce facem cu at\u00e2t de multe neconcordante? Ventura vorbeste despre un pistol care nu apare \u00een inventar, Russu-Sirianu spune ca arestarea s-a facut dupa amiaza iar procesul verbal o stabileste seara, tot acela vorbeste de un Eminescu \u00eembracat \u2013 pe c\u00e2nd comisarul spune ca poetul s-a pus \u00een camasa de forta\u2026 Pe cine credem? E simplu sa zicem ca Ventura inventeaza, Russu-Sirianu inventeaza de asemenea \u2013 si singurul act doveditor este procesul verbal al comisarului C\u00e2ta-Niculescu.<\/p>\n

Exista, \u00eensa, si posibilitatea logica a unui alt scenariu \u2013 daca luam \u00een consideratie toate cele trei marturii\/ relatari. Este foarte posibil, vreau sa spun, daca punem cap la cap toate aceste descrieri sau documente de mai sus, ca poetul sa fi mers mai des la baia Mitrasewski \u00een aceste zile, chiar zilnic, din cauza caldurilor celor mari, si pentru ca-i placea acolo, pentru ca era aproape de Simtion unde trebuia sa se mute, aproape de sediul Societatii Carpatii\u2026 Noteaza \u00een manuscrise pentru aceasta perioada ca are 20 de bilete de baie, deci un adevarat abonament, ca are si o partenera de petrecere \u00een acest spatiu placut (unii o considera nemtoaica din \u00eenalta societate prin care poetul vrea sa spioneze planurile lui Bismarck\u2026 E doar un nume feminin, deocamdata).<\/p>\n

Reluam dupa editia academica ultimele sale \u00eensemnari manuscrise:<\/p>\n

Pe Leda o iau pozitiv de nevasta, prea e draguta.<\/p>\n

Pentru Leda am 20 carte de abonament la baie\u2026<\/p>\n

Untdelemn<\/p>\n

Revolverul<\/p>\n

Gloantele ascunse \u00een umblatoare<\/p>\n

Art. resp. al Cod. Penal.<\/p>\n

Cabala bailor<\/p>\n

Sa cumpar un termometru si sa viu cu el la baie. \u00cen fiecare zi un grad mai rece, p\u00e2na la zero si sub zero. (Mss.2292, 44 r)<\/p>\n

Sa nu uit termometru (Idem, 2o v.)<\/p>\n

Termometru<\/p>\n

Pistoale doua cu cartuse<\/p>\n

-76-13<\/p>\n

Radu III (Mss.2266,44v.)<\/p>\n

Este foarte posibil ca el sa fi fost retinut cu adevarat pe 24 iunie 1883, \u00eent\u00e2rziind prea mult \u00een apa calda si \u00eengrijor\u00e2ndu-si prietenii care au apelat la politie. (A nu se confunda lucrurile: am stabilit ca Eminescu era avizat asupra eficientei bailor turcesti pe timp de canicula, cu c\u00e2t apa este mai fierbinte adaptarea ulterioara este mai buna; deci poetul nu voia sa se opareasca, sa-si faca un rau fizic. Vezi si \u00eensemnarea de mai sus cu termometrul: vrea sa verifice chiar efectul invers, al apei tot mai reci p\u00e2na la \u00eenghet.) \u00cen aceste conditii, \u00eensa, trebuie ca i s-a dat drumul: fie s-a sesizat cineva sus pus, poate chiar fratele sau Matei (\u00een alerta \u00een aceste zile, deoarece se stia ca Nicu e la Ipotesti bolnav si asteapta bani e la poet), poate el \u00eensusi si-a revenit ori a gasit argumente sa fie eliberat din stabilimentul doctorului Sutu… Au urmat c\u00e2teva zile, trei la numar, de libertate c\u00e2stigata, cu texte publicate \u00een ziarul \u201eTimpul\u201c, destul de dure, \u2013 iar apoi, la 28 iunie, lucrurile s-au repetat si s-au agravat: a venit biletul, Simtion, apoi Capsa, Ventura, din nou baia Mitrasewschi (pe care Maiorescu n-o consemneaza, \u00eensa)…<\/p>\n

Simtion facuse un pariu cu Eminescu semnat si datat \u201eAstazi 25 iunie 1883 la una ora si 25 de minute\u201c (h\u00e2rtia se afla \u00eentre manuscrisele poetului): deci, daca a fost arestat pe 24 iunie seara, Eminescu a fost eliberat aproape imediat, pentru ca la ora 1,25 din noapte exista acest \u00eenscris. Nu e cazul sa ne ascundem dupa vorbe, pariul acesta a fost facut \u00een conditii bahice, de vreme ce se \u00eencheie astfel: \u201eCine pierde ramasagul plateste doua sticle de Johannisberger si care se vor bea \u00eempreuna de cei doi subsemnati la Rusciuc.\u201c Au fost, probabil si martori. Se sarbatorea ceva \u2013 de pilda, scoaterea celui retinut din stabilimentul doctorului Sutu. Si miza pariului este interesanta: \u201eMihaiu Eminescu a sustinut ca, am\u00e2ndoi vietuind \u00eenca, Simtion va lucra la podul care se va dura \u00eentre Giurgiu si Rusciuc, \u00eentr-un timp \u00een care Carol I, rege al Rom\u00e2niei, va fi ales de bulgari principe al Bulgariei.\u201c<\/p>\n

Acest proiect geostrategic se discuta \u00een epoca, nu e cazul sa-l consideram rodul mintii bolnave a lui Eminescu, asa cum au facut unii biografi ai poetului (ca dovada a precaritatii studiilor noastre de istorie pentru perioada Carol I). Este o dovada ca poetul era initiat (introdus) \u00een chestiunile de politica externa discutate \u00eentre capetele \u00eenalte. Se stie ca el era cam indiscret, vezi scrisorile catre Veronica \u00een care-i descrie chestiuni intime din Casa Regala aflate de la Maiorescu (relatiile cam dubioase ale criticului cu Mite Kremnitz; de altfel, vor avea si un fiu care ajunge colonel \u00een armata austriaca, apropiat al lui von Mackensen, iar \u00een 1917, la moartea lui Maiorescu, va veghea l\u00e2nga catafalcul lui). \u00cen primavara aceasta, Eminescu este de doua ori exclus: mai \u00eent\u00e2i de catre junimisti \u2013 care vor trece, fara el, \u00een barca liberalilor (el ram\u00e2n\u00e2nd conservator, redactor la \u201eTimpul\u201c conservatorilor) \u2013 iar apoi de catre artizanii Aliantei cu Germania si Austro-Ungaria. Era izolat, dar stia tot ce se petrece \u00een jurul sau.<\/p>\n

Altceva frapeaza, \u00eensa, aici: \u00een editorialul \u201e\/Comparat cu tonul linistit\u2026\u201c\/ din ziarul \u201eTimpul\u201c, vineri 24 iunie 1883, p. 1 (text cuprins \u00een editia academica, O.XIII,p.323) Eminescu vorbeste, la un moment dat, tot de un pariu, tot \u00een conditii bachice. El polemizeaza cu un ziar unguresc, si pune urmatoarea nota de subsol; \u201ePester-Loyd atribuie un \u00eenteles cu totul gresit locutiunii in vino veritas. Ea a luat nastere \u00een Polonia, sub influenta latinitatii medie, si nu \u00eenseamna de loc ca la vin spune omul adevarul. Din contra, nu exista stare mai amagitoare \u00een privinta caracterului dec\u00e2t cea de betie. Cel sincer devine mincinos, cel vesel devine pl\u00e2ngator, cel tacut vorbaret.<\/p>\n

Deci: in vino non est veritas.<\/p>\n

Proverbul are cu totul alt \u00eenteles. La germani, la slavi, la rom\u00e2nii din suta a saptesprezecea asemenea, existau \u00eentre amici dueluri de betie, lupte fratesti de \u00eencercare \u00een bautura, din cari sa se vada care pe care-l va culca mai \u00eent\u00e2i la pam\u00e2nt. Deci in vino veritas \u00eenseamna nu-ti amagi pe amic la baut; pe c\u00e2nd el bea \u00een realitate, tu nu turna vinul pe m\u00e2neca, pe gulerul camasii sau pe dupa spate, pentru ca el sa bea mai mult dec\u00e2t tine si sa-l biruiesti prin \u00eenselaciune. \u2013 Adevar la vin! Cantemir (Descriptio Moldaviae) descrie un duel de acest soi, petrecut la Focsani, \u00eentre un moldovean si un muntean. \u201eSi au biruit moldoveanul pe muntean\u201c, zice el. O proba ca \u00een asemenea ocazii omul \u00eesi schimba firea, e d. Gradisteanu \u00eensusi. Senatorul acesta e acelasi Gradisteanu care, la 1867, \u00eesi batea joc prin coloanele si caricaturile Scr\u00e2nciobului, tocmai de ideea, pe care \u2013 la chef \u2013 a preconizat-o. \u2013 (Nota Red. T.)\u201c<\/p>\n

La 24 iunie apare tiparita aceasta \u00eensemnare despre ramasag \u2013 iar la 25 iunie, ora 1,25 \u2013 deci, \u00een noaptea t\u00e2rzie a aceleiasi zi \u2013 ramasagul cu Simtion: poetul traieste ideile scrise.<\/p>\n

Dupa acest pariu, \u00eensemnarea lui de dupa o zi, din 26 iunie:<\/p>\n

26 iunie dimineata Izirescu<\/p>\n

Palita<\/p>\n

Fermecarea ochilor si sufletului l\u00e2nga No. 76<\/p>\n

Conventia cu ea, scrisoarea pe care am sa i-o scriu.<\/p>\n

Leda, sunt fiu de boier din Moldova, sunt mosier, vreau sa te auz, sa te vaz, sa te crez.<\/p>\n

Cabala mea proprie din portofoliu<\/p>\n

Mit dem Scheim<\/p>\n

Von Michel Angelo<\/p>\n

Meine Leda (Mss 2257, 429 r.)<\/p>\n

Si, desi nedatata, aceasta ultima notatie a poetului din Mss. 2292, 39 r. :<\/p>\n

\u201eUnde am fost eu ieri \u00eenainte de a veni la Ienachi????????????????\u201c (sunt 16 semne de \u00eentrebare).<\/p>\n

S-a zis ca nu-si aduce aminte, e proba de amnezie\u2026 Dar, \u00een acest scenariu, unde, \u00een alta parte, putea sa fie \u2013 dec\u00e2t la politie sau la stabilimentul doctorului Sutu de unde fusese eliberat?\u2026 Proba: pariul de la miezul noptii, apoi ne\u00eentelegerea ulterioara a gardienilor si politistilor (vezi mai jos), \u00een fine, politetea excesiva a comisarului C.N. Niculescu \u00een a treia arestare, grija ca totul sa fie bine aranjat, grija lui Maiorescu sa nu intervina anumite greutati (asta ar \u00eensemna ca mai \u00eenainte intervenisera\u2026), plecarea imediata a lui Maiorescu din tara pentru ca, din punct de vedere legal cel putin, sa n-aiba cine-l (mai) scoate pe Eminescu din ospiciu, deschiderea dosarului penal pe numele lui Eminescu (vezi mai sus, descoperirea foarte importanta a d-lui Calin L. Cernaianu)\u2026 Practic, Titu Maiorescu este obligat, pentru respectarea legilor, sa faca o declaratie, sa deschida acest dosar al interdictiei publice a poetului.<\/p>\n

Prietenul Aurel Zainea \u00eemi atrage atentia, \u00eentr-o emisiune de televiziune la canalul TV Sigma, ca Theodor Rosetti, cel caruia Maiorescu \u00eei spune tot ce face \u00een legatura cu Mihai Eminescu, era nu numai un membru marcant al Partidului Conservator, dar avea functia de Presedinte al \u00cenaltei Curti de Casatie: \u00een aceste conditii Titu Maiorescu se asigura de legalitatea\/ sustinerea\/ legitimitatea demersurilor sale.<\/p>\n

Si \u00een cazul acestui pariu avem o concordanta: D. Teleor vorbeste, prin 1902, despre ultimele zile ale lui Eminescu \u2013 si plaseaza acolo, deci \u00een 1889, scene ca acestea:<\/p>\n

\u201eCu vreo luna \u00eenainte de moartea sa, Eminescu mergea regulat, \u00een fiecare seara, la Coloseul Opler, mai mult pentru hat\u00e2rul unei frumoase c\u00e2ntarete suedeze. \u00centr-o seara, dupa ce am jucat popice am\u00e2ndoi, dupa ce m-a batut de m-a prapadit la joc, fac\u00e2nd mereu numai noua puncte, am trecut am\u00e2ndoi \u00een sala de spectacol. Toata sala era plina de lume. Capelmaistrul Carbus \u00eencepuse sa agite bagheta. La masa noastra mai venira \u00eenca vreo patru-cinci prieteni. Eminescu era foarte vesel, transportat. Veni o noua serie de halbe cu guler de maresal,<\/p>\n

Ce gulere sunt astea, bre ?<\/p>\n

De general !<\/p>\n

De colonel bulgaresc !<\/p>\n

Eminescu avea privirea \u00eendepartata spre scena: parca astepta ceva.<\/p>\n

Ce e, Eminescule ?<\/p>\n

Nu vine cineva\u2026<\/p>\n

Cine ?<\/p>\n

Cineva\u2026<\/p>\n

Apoi mai vorbiram de pariul ce facuse Eminescu \u2013 pariu \u00een scris cu Simtion si altii\u2026<\/p>\n

Un c\u00e2ntec vesel \u00een forma de mars ne facu sa tacem si sa \u00eendreptam privirile spre scena. Eminescu facu ochii mari, se \u00eensufleti si striga deodata:<\/p>\n

Suedeza !<\/p>\n

Apoi, dupa scaun, printr-o saritura, se sui pe masa, \u00eesi puse un servet \u00een jurul capului si \u00eencepu sa strige: Bravo ! Bravo !<\/p>\n

Toata sala a ramas \u00eenmarmurita.\u201c<\/p>\n

Evident, D. Teleor confunda, pentru ca despre \u201esuedeza\u201c se stie, de la Nicolae Patrascu, din acelasi studiu insipid, ca Eminescu a vazut-o \u00een 1884, la iesirea din sanatoriul de l\u00e2nga Viena, pe c\u00e2nd se plimba prin Italia cu Chibici-R\u00e2mneanu. Pariul cu Simtion este, \u00eensa, din 1883, dupa cum este datat (ca doar nu se va fi repetat si peste ani!). Important este ca se stia de un asemenea pariu, devenise de notorietate publica (printre prieteni si cunoscuti). Daca Teleor o confunda pe \u201eSuedeza\u201c din 1884 cu \u201eLeda\u201c din 1883, nu putem sti \u2013 dar constatam ca prezenta unei persoane feminine este, iarasi, retinuta \u00een memoria publica.<\/p>\n

Stim ca poetul ducea o parte din carti si manuscrise la Constantin Simtion, av\u00e2nd de g\u00e2nd sa se mute definitiv de la Doamna Slavici: pe fondul acestei mutari se deruleaza evenimentele. (Prin august, Matei Eminoivici va intra \u00een odaia d-nei Szoeke \u00eempreuna cu Titu Maiorescu (cel mandatat sa aiba grija si de bunurile poetului) si va lua, din lada poetului de acolo, ceasul de aur \u2013 prilej de ironii pentru critic, dar \u00eentr-adevar un bun de pret; de aici retinem ca lada cu manuscrise a ramas peste vara \u00een Strada Piata Amzei Nr. 6. Este, pare-se, ultima iesire publica a lui Matei fata cu fratele sau \u00een viata acestuia: nici la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui nu-l aflam.)<\/p>\n

Vine, astfel, ziua de 28 iunie, si la 6 dimineata cineva \u00eei aduce lui Maiorescu un bilet de la D-na Slavici, iar \u201ecur\u00e2nd dupa aceea Simtion la mine, \u00eent\u00e2ia oara\u201c. Rezulta ca acesta stia ce se petrece, probabil fusese martor la cearta dintre poet si sotia lui Slavici \u2013 sau poate a fost anuntat tot de ea, tot printr-un bilet. E otios sa amanuntim, dar ne obliga textul: \u201ecur\u00e2nd dupa aceea\u201c \u00eenseamna tot foarte de dimineata, la un moment nepotrivit pentru o vizita, deci este vorba de o urgenta. Simtion vine singur, probabil pentru ca Eminescu \u00eenca mai doarme sau a putut fi linistit si l-a luat somnul.<\/p>\n

Aceasta ipoteza a faptelor repetate poate fi luata \u00een discutie \u00een conditiile \u00een care chiar apar actele originale, cum ne anunta Dl. Sp\u00e2nu \u2013 si cum am constatat si noi. Nu discut aici daca este vorba de recidiva bolii lui Eminescu sau de \u00eencercarile repetate ale urmaritorilor sai de a-l prinde \u201e\u00een flagrant\u201c. \u00cen procesul verbal din 28 iunie situatia prietenilor este aceasta: Ocasanu si Siderescu \u00eel informeaza pe comisar ca poetul este \u00eenchis \u00een baie \u2013 iar la fata locului: \u201eIntroduc\u00e2ndu-ne cu mai toti amicii mai sus precizati aici, am gasit pe nenorocitul Mihail Eminescu, dezbracat, silindu-se, sa \u00eenchida usa-i sa si avea aerul de a fi speriat la vederea noastra \u00een numar de 4-5 persoane, \u00eentre care si d-l Constantin Simtion\u201c. Mai departe bolnavul este condus la Institutul Caritatea \u201ecu concursul d-lor: Ocasanu si Simtion\u201c. \u00cenapoi, la gazda lui Eminescu, vine numai V. Siderescu. Se pare ca inginerul C. Simtion are o pozitie privilegiata si un rol deosebit, fiind mai apropiat de poet. Nu el a anuntat politia \u2013 dar a venit cu ceilalti, sau dupa ei, la baia Mitrasewschi; prezenta lui \u00eel emotioneaza pe poet \u2013 si probabil ca el \u00eel convinge sa accepte drumul la spital.<\/p>\n

Ce a facut el \u00een cealalta zi, pe 28 iunie? Titu Maiorescu scrie despre Eminescu: \u201ePotrivit \u00eentelegerii (ce avusesem cu Simtion), i-am spus ca trebuie sa se duca la Simtion, pentru societatea Carpati. Mi-a cerut sa-i dau 5 lei pentru trasura si a plecat cu trasura acolo (la Simtion). De acolo e vorba sa fie dus la dr. Sutu. De s-ar face asta fara greutate!\u201c<\/p>\n

Putem presupune, \u00eensa, si altceva, anume ca episodul urmator, Capsa-Ventura, este separat, s-a petrecut alta data, nu se leaga de plecarea lui Eminescu din casa lui Maiorescu, deci de ziua de 28 iunie. Poate a fost cu o zi \u00eenainte, poate cu doua \u2013 tot la aceeasi baie, politia fiind anuntata, acum, de Grigore Ventura, nu de amicii poetului.<\/p>\n

O posibilitate de datare a episodului Ventura ar fi aceasta: Regele se afla la Sinaia de doua zile, deci din 26 iunie. Probabil plecase pe 26 iunie dimineata din Bucuresti, urm\u00e2nd sa se dea comunicatul plecarii sale \u00een aceasta zi, deci ziarele (Ventura, Eminescu,etc.) nu aflasera \u00eenca, \u00eel stiau la Cotroceni.<\/p>\n

Oricum ar fi, daca un fapt se repeta o data \u2013 el se poate repeta si a doua oara. Reiese imaginea unui Eminescu foarte revoltat \u00een zilele de 24, 25, 26, 27 si 28 iunie 1883 \u2013 prezent, \u00eensa, si cu texte \u00een ziarul \u201eTimpul\u201c.<\/p>\n

\u00cen fond, arestarea lui reiese a fi fost o stratagema a adversarilor. Este vorba de o lupta aici, cu \u201elovituri\u201c de o parte si de alta, un fel de razboi al lui Hannibal cu Scipio: si unul si altul pune grupe de soldati ascunsi dupa coline, cui \u00eei reuseste stratagema, acela c\u00e2stiga. Cum scapa dintr-o \u201e\u00eencercuire\u201c, Eminescu si alearga la ziarul \u201eTimpul\u201c \u00eentretin\u00e2ndu-i tonul, stilul. Nu numai cu articole fulminante (si vom vedea ca ziarul \u201eTimpul\u201c este cel mai implicat ziar \u00een chestiunile politice din acest moment), dar pastr\u00e2nd atmosfera eminesciana \u2013 si, mai ales, aduc\u00e2nd, cum iarasi vom vedea, cele mai importante informatii despre conflictul diplomatic dintre Rom\u00e2nia si Imperiul Austro-Ungar, av\u00e2nd cea mai ferma pozitie de sprijinire a ziaristilor exilati \u00een aceste zile.<\/p>\n

Daca vorbim de o retinere cu repetitie a sa, ne bazam, de data aceasta, mai ales pe nepotrivirea descrierii din procesul verbal si din amintirea lui Vintila Russu Sirianu. La nepotul lui Slavici, poetul este arestat \u00een plina zi, putin dupa pr\u00e2nz, si striga dupa ajutor c\u00e2nd \u00eel introduc \u00een furgon. El este \u00eencaltat cu niste pantofi largi, iar pantalonii \u00eei at\u00e2rna de pam\u00e2nt. Doi gardieni de l\u00e2nga furgon par a se certa \u00eentre ei.<\/p>\n

Inventeaza acesta? Daca gardienii se cearta, \u00eenseamna ca ei stiu ceva, de pilda ca cel arestat va fi din nou eliberat, deci ca fac treaba degeaba. Nici urma de cei 4-5 prieteni ai lui Eminescu \u00een contextul acestei arestari de la pr\u00e2nz. Este limpede alta arestare:<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd l-am vazut pe acel Eminescu, am simtit ca, \u00eentr-o singura clipa, \u00eembatr\u00e2nesc cu c\u00e2tiva ani.<\/p>\n

Ce haine pe el? Nu-s ale lui. M\u00e2necile, prea lungi, at\u00e2rna peste m\u00e2ini. Pantalonii, prea largi, se t\u00e2rsie\u2026<\/p>\n

Sta, fara prezenta, \u00eentre doi politai si doi infirmieri, care se rasteau unii la altii, nu pricep din ce cauza. La c\u00e2tiva pasi, un vehicul ciudat, jumatate careta, jumatate duba\u2026 El statea tot asa, docil, fara prezenta.<\/p>\n

M-am aruncat spre el. M-am oprit \u00een fata lui. Cred ca am \u00eempreunat m\u00e2inile a ruga, caci toata fiinta mea era numai o rugare, o deznadajduita rugare.<\/p>\n

I-am catat \u00een ochii mei privirea, am strigat:<\/p>\n

Domnule Mihai!<\/p>\n

Dar n-am aflat nimic. Eminescu nu mai avea privire! M-am izbit, cu groaza, doar \u00eentr-un ochi gol. Acel ochi mare, alb, cu desav\u00e2rsire gol de orice viata, de orice perceptie.<\/p>\n

Cumplita minuta!<\/p>\n

Am mai strigat \u00eenca o data:<\/p>\n

Domnule Mihai!… Eu sunt, ciobanul\u2026 nu ma cunoasteti?<\/p>\n

Mut \u00eei era glasul, mut \u00eei era ochiul. Nici un semn.<\/p>\n

El nu mai era.<\/p>\n

Mi-am str\u00e2ns obrajii \u00eentre palme si am ramas asa, stana de gheata, \u00een caldura de gheena.<\/p>\n

L-au \u00eempins spre careta aceea cenusie. El pasea \u00eencep, \u00eencurcat \u00een t\u00e2rs\u00e2iala pantalonilor. Parea ca \u00eemplineste, cuminte, indiferent, un \u00eensemn. Parea ca nu mai sufera, ca e mut de orice cuv\u00e2nt, ca nici un gest nu face\u2026<\/p>\n

Dar eu, cum stateam astfel, cu o rana ad\u00e2nca \u00een piept, \u00een loc de inima, cum priveam prin paiejenisul genelor \u00eenlacrimate, l-am vazut, parca departe, \u00eentr-o ceata rece, supt de nisipuri miscatoare, \u00eenfund\u00e2ndu-se \u00een mlastini negre, ridic\u00e2nd bratele.<\/p>\n

Si am auzit glasul sau, cel adevarat, strig\u00e2nd cu desnadejdea celui care se \u00eeneaca:<\/p>\n

Ajutor!…\u201c<\/p>\n

Am citat mai larg, si ca sa se vada intentiile artistice ale autorului. Observam, \u00eensa, ca el, care a fost p\u00e2na acum at\u00e2t de atent sa alipeasca toate informatiile despre aceasta ultima zi a lui Eminescu la \u201eTimpul\u201c, acum se abate \u00een cascada de la canon. Poetul nu este \u00een camisolul de forta, are haine (desi par a nu fi ale lui), ziua nu e spre apus, ci tot \u00een toiul caldurii, de fata este o careta, doi gardieni, doi politai care se cearta unii cu altii (nu stim cine cu cine si de ce). Daca dam crezare acestei descrieri cel putin \u00een proportie de 15-20% \u2013 ne aflam \u00een fata altei arestari dec\u00e2t cele de p\u00e2na acum. Unde este comisarul de politie C. N. Nicolescu? \u2013 Probabil aceasta este o repetitie nereusita: n-a fost cu comisar, ci doar cu politai si brancardieri. Si totusi, este ultima recluziune a poetului, asta atesta Ion Russu Sirianu. Sa \u00eensemne ca cea cu proces verbal semnat de comisar \u2013 aceea a fost anterioara? Dar aceea este datata 28 iunie 1883.<\/p>\n

Care va fi fost, de fapt, ultima zi a lui Eminescu la \u201eTimpul\u201c?<\/p>\n

Iata care ar fi consecintele logice, cum le \u00eentelegem noi, accept\u00e2nd ca acest proces verbal, datat 24 iunie \u00een editia academica, transmite impresia subliminala a arestarilor repetate. Sunt, \u00een fond, trei relatari despre arestarea lui Eminescu \u2013 si fiecare \u00een parte se refera la c\u00e2te o arestare. Grigore Ventura vorbeste de o anumita zi, Russu-Sirianu de alta \u2013 iar comisarul C\u00e2ta Niculescu noteaza a treia data. Le uneste doar locul comun: baia.<\/p>\n

Repet: \u00een momentul documentarii mele aceste acte nu existau sau nu erau publice la Arhivele Statului; nici editia academica nu le cunoaste (iar procesul verbal din 28 iunie este reluat acolo dintr-o carte a lui Augustin Z. N. Pop). Pentru ca observ, deja, cum Maiorescu devine tinta simbolica, vreau sa amintesc un lucru: Titu Maiorescu nu actioneaza singur, \u201ede capul sau\u201c cum se spune. Imediat noteaza \u00een jurnal \u201eam \u00eenstiintat \u00eenca pe Th. Rosetti despre aceasta\u201c. La 18\/30 octombrie tot el arata cine a mai semnat procesul verbal cu cheltuielile pentru poet: Th. Rosetti, Simtion, Slavici, Nica si Chibici. La sanatoriul de la Viena \u00eel va vizita pe poet si Theodor Rosetti. Este vorba de un membru marcant al partidului, recunoscut ca presedinte informal, om cu mare greutate si cu imensa acoperire politica, chiar cu o oarecare autoritate asupra poetului. Si, repet, Presedintele \u00cenaltei Curti de Casatie\u2026<\/p>\n

Orice s-ar fi \u00eent\u00e2mplat cu Eminescu \u2013 a fost o hotar\u00e2re de grup \u00een privinta lui, nu a unuia singur, s-a facut \u00een mod responsabil ce s-a facut, nu e vorba de o razbunare personala a cuiva. Probabil ca prietenii apropiati au vrut sa rezolve singuri problema, dar, nereusind, au fost nevoiti sa apeleze la autoritatea si relatiile lui Titu Maiorescu. Cel care, vorbind si scriind at\u00e2t de mult \u00een chestie, de fapt tace\u2026 ca un Sfinx.<\/p>\n

Meditatia d-lui Theodor Codreanu pe marginea sentimentului de vinovatie al lui Maiorescu este mult mai fertila \u00een aceasta situatie.<\/p>\n

Domnul Calin L. Cerenaianu, \u00eensa, nu consulta arhive, nu citeste studii de istorie \u2013 este \u00eend\u00e2rjit \u00een talmacirea si rastalmacirea cartilor si articolelor mele.<\/p>\n

Si cu toate acestea nu pot dec\u00e2t sa-i multumesc pentru ca, intr\u00e2nd \u00een dialog fortat cu d\u00e2nsul, am ajuns la aceste deslusiri\u2026 Vreau, \u00eensa, sa-i atrag atentia ca se \u00eensala prea adesea. Astfel, voi da aici numai c\u00e2teva rataciri ale sale \u00een ceea ce ma priveste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele trei arestari ale lui Eminescu Dar informatia curge \u00een continuare, si acum, recent, Dl. Ion Sp\u00e2nu comenteaza, \u00een revista \u201eLiteratorul\u201c, piese dintr-un \u201eDosar Eminescu\u201c, cu numar de \u00eenregistrare, privind aceleasi \u00eemprejurari ale lui 28 iunie 1883. \u00cenainte de 1989, c\u00e2nd mi-am facut si eu cuvenita documentare (de fapt, c\u00e2teva confruntari cu documentele originale), la… Cite\u0219te mai mult »Eminescu: Ultima zi la \u201eTimpul\u201c (13)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6889,6584,6887,6888],"class_list":["post-10035","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-dosar-eminescu","tag-literatorul","tag-eminescu-la-timpul","tag-ion-spanu"],"views":2684,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10035"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10035\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}