Marturisesc ca nu sunt cel mai indicat pentru a scrie, fie si la nivelul unei cronichete, despre admirala lucrare a lui Aurel I. Rogojan, \u201eFereastra serviciilor secrete. Romania \u00een jocul strategiilor globale\u201c, aparuta recent la casa editoriala Compania din Bucuresti. Afirm asta pentru ca temperamentul, istoria personala si tipul nevrozei de care sufar \u00eemi interzice sa agreez \u00eentr-un fel sau altul establishment-ul. Eu fac parte din rasa acelora care ridicau baricade \u00een mai ’68 la Paris si afirm fara sa ma rusinez ca si astazi port cu placere tricouri cu El Che. Categorial, nu ma simt bine \u00een tovarasia celor care reprezinta puterea, orice fel de putere. Eu juisez cand ma \u00eentovarasesc cu franctirori, contestatari, rebeli si cartitori. Eu sunt \u201eanti\u201c din principiu si din oficiu, iar cauzele pierdute ma fascineaza neobosit. Din aceste pricini gasesc sublim gestul cavaleristilor polonezi, care au iesit pe strazile Varsoviei contra Panzerelor germane, ori fronda inutila si sacrificiala a marelui Ernesto, autolivrat jertfei masochiste \u00een jungla boliviana. Prin urmare, daca e adevarat ca serviciile secrete de pretutindeni apara sistemul puterii si \u00eei anuleaza pe contestatari, este la fel de adevarat ca \u00een mod reflex simpatia mea fata de aceste structuri ale statului tinde \u00eengrijorator spre cota zero.
\nDar, \u00een ciuda acestor partipriuri fundamentale, sunt dator si cu o alta marturisire: \u00een urma dialogului frugal cu autorul cartii citate, iar apoi dupa lectura masivului tom, am trait revelatia, laica si repetabila, a sensului, necesitatii si nobletei pe care un segment al serviciilor secrete si le reclama sub semnul unei anumite legitimitati. Adica, nu orice serviciu secret, chiar si la vreme de dictatura, \u00eenseamna automat politie politica, prigoana si tortura. Mai exista si celalalt versant, nu al \u201esecuristilor de omenie\u201c, sintagma imbecila si cu care nu sunt deloc de acord, ci al lucratorilor din contraspionaj. Pe scurt, registrul \u201einteligentei\u201c, al ofiterilor care, \u00een orice stat de drept si democratic, asigura informarea atat de necesara sigurantei si bunastarii generale, neezitand sa intervina armat daca situatia o cere. Or, din cate am \u00eenteles eu, domnul Aurel I. Rogojan a facut parte exact din aceste structuri performative, utile si vitale oricarui tip de statalitate.
\nFormuland aceste amendamente, \u00eemi fac datoria atat fata de propria-mi constiinta \u2013 despre securistii puri si duri nu scriu \u2013, cat si fata de onorabila, simpatica si sofisticata persoana auctoriala. De altminteri, rar mi-a fost dat sa \u00eentalnesc un personaj mai agreabil, mai inteligent si mai comunicativ decat acest \u00eenalt ofiter de contra-informatii ajuns acum la ceasul retragerii si, se pare, al marturisirii angajate. \u00cen plus, cred ca am observat \u00een cazul sau \u201eceva\u201c ce-mi vine greu sa numesc: patriotismul. Ei bine, da, Aurel I. Rogojan este un patriot \u00eentr-o epoca a relaxarii si confuziei identitare, \u00een care ideea de celebrare a virtutilor nationale pare nu numai desueta, ci de-a dreptul reactionara. Din acest punct de vedere, probabil ca ardelenismul sau superior are un cuvant greu de spus \u00een balanta acestei optiuni personale.
\nPe de alta parte, eu nu ma \u00eenrudesc cu acei condeieri care, \u00eencolonati \u00een legiunea \u201eanti-securistilor\u201c, sustin acerb cea mai jenanta, condamnabila si sinistra restauratie a Cooperativei Ochiul si Timpanul, survenita de cativa ani \u00een agonica noastra originala democratie. Si afirm asta pentru ca un neom ramane neom, indiferent la cate colocvii despre pace, noul concept de securitate globala si ecologism informational ar participa, indiferent carui palat politic ori imperiu mediatic serveste.
\nCa atare, cartea lui Aurel I. Rogojan acopera mai multe registre, de la arta diversiunii prin propaganda la spalarea sistematica si dirijata a creielor prin dezinformare; de la destructurarea vechii Securitati la amenajarea economica si juridica a celei noi; de la prezenta romaneasca \u00een jocul strategiilor globale si pana la pericolul re\u00eenvierii simtamintelor nationaliste la vreme de criza; de la \u201ereformarea\u201c sistemului informational national pana la rolul jucat de servicii \u00een procesul electoral; de la aservirea clericilor \u00een epoca totalitara la racolarea lor \u00een timpurile zise democratice de dupa decembrie 1989; de la nesfarsita poveste a prezumatei Revolutii pana la spionajul maghiar \u00een Romania posttotalitara; de la legenda \u201eeroului\u201c\u2013\u201cdefectorului\u201c Pacepa si pana la activitatea Intelligence-ului britanic, \u00eenainte de razboi si pana astazi etc. Totul exceptional de bine, de adanc si de riguros documentat.
\nSa o recunoastem, o paleta foarte larga de dimensiuni istorice si tehnice, asezata \u00eentr-un stil limpid, de o claritate extrema. De altfel, calitatea de capatai a scriiturii puse \u00een pagina de autor este tocmai o denotativitate exemplara. Domnul Rogojan scrie clar si acut, refuza tropii si aproximarile, nu face balet \u00een marginea unor chestiuni ce reclama tocmai o abordare transanta. De aici si miza enorma a cartii \u2013 cea de a reabilita conceptul unei sigurante nationale bizuite pe oameni responsabili, patrioti si inteligenti, bine formati si asezati \u00een slujba intereselor nationale, iar nu partinice.
\nDintre toate capitolele, m-a interesat sub specia unei anumite urgente cel referitor la biografia lui Vladimir Tismaneanu si a lui Dionis Patapievici, tatal actualului presedinte al ICR, H.-R. Patapievici; de asemenea, si cel despre relatiile dintre grupul de intelectuali paltiniseni si Intelligence Service.
\n\u00cen cazul Tismaneanu, pare ciudata toleranta serviciului extern de Securitate relativ la \u201efuga\u201c acestuia \u00een Occident, \u00een masura \u00een care activitatea parintelui sau si cea proprie servisera \u00eentr-o maniera semnificativa regimul comunist de la Bucuresti. Dar poate ca o explicatie exista, caci Venezuela, tara de refugiu a lui Vladimir Tismaneanu pana la ajungerea sa \u00een Statele Unite, era o zona acoperita de agentii KGB si \u00een care Securitatea romana nu avea spatiu de manevra.
\nCat priveste biografia lui Dionis Patapievici, surprinzator, ea arata diferit de varianta expeditiva si oficiala, cu care eseistul ne familiarizase. Oricum, este clar, cel putin din versiunea lui Aurel I. Rogojan, ca filosoful de astazi nu prea avea cum sa fie educat \u00eentr-un spirit democratic, \u00eentr-o familie al carei cap servise atat \u00een slujba Gestapoului, \u00een Germania si Austria naziste, cat si \u00een slujba NKVD-ului, \u00een teritoriile ocupate de sovietici. Se profileaza astfel imaginea unui agent dublu, a carui prima optiune a fost Intelligence-ul rusesc. Membru al Partidului Comunist Austriac, translator al Comandamentului Militar al Armatei Rosii de la Viena, Dionis Patapievici ne apare din sursele citate de autor ca un aventurier ideologic bine format de serviciile secrete moscovite. \u00cen epoca prezentei consilierilor sovietici \u00een Romania, acesta a fost sef de serviciu si consilier la Banca de Stat, dar si asistent universitar la Academia de Studii Economice etc. Daca sunt adevarate, toate aceste aspecte sunt de natura a ridica oarece semne de \u00eentrebare cu privire la ce e fictiune si ce e adevar \u00een biografiile postrevolutionare pe care ni le servesc unii dintre \u00eenaltii dregatori de stat, piloni locvaci ai \u201emodernizarii\u201c si \u201ereformarii\u201c tarii.
\n\u00cen fine, sectiunea referitoare la posibilele relatii dintre unii intelectuali romani foarte vizibili astazi si serviciile secrete occidentale, \u00een primul rand cel britanic, \u00eel are \u00een centru pe Constantin Noica. Aurel I. Rogojan afirma ca Nicasius ar fi fost un apropiat al Intelligence Service \u00eenca din epoca interbelica, sotia sa, Wendy Muston, nefiind deloc straina de o asemenea optiune. Noica ar fi facut parte din \u201ereteaua Tomaziu\u201c, un grup de spioni condusi de acel personaj ce avea sa devina colonel \u00een Intelligence-ul din Albionul postbelic. Dupa razboi si mai ales \u00een urma eliberarii filosofului, care s-a stabilit la Paltinis, contactele au fost reluate, interesul atasatului britanic pe probleme aeronautice fata de persoana lui Noica fiind notoriu. Fireste, agentul care-l fila pe Nicasius din partea Securitatii stia de aceste contacte, dar le tolera, caci Noica facea parte dintr-un scenariu plauzibil si inteligent construit de contraspionajul romanesc.
\nAutorul \u201eSentimentului romanesc al fiintei\u201c era o natura toleranta, fara partipri ideologic si imun la resentiment. Pe Noica \u00eel interesa exclusiv performanta spirituala, iar daca regimul se angaja sa-l sustina \u00een efortul sau pedagogic de forjare a unei elite intelectuale apte sa propaseasca intelighentia nationala, atunci el era dispus sa colaboreze neproblematic cu acesta. I se publicau carti, i se dadeau premii, avea voie sa calatoreasca \u00een Occident, sa primesca zeci de discipoli, veniti la Paltinis \u00een pelerinaj, sa medieze acordarea unor burse favoritilor sai, \u00eendeosebi \u00een zona germana \u00een care operau agentii britanici. Totul pentru promovarea unei imagini pozitive a Romaniei ceausiste \u00een Apus. Iar trocul implicit parea o afacere profitabila.
\nCu tot aerul fantast al unor asemenea ipoteze de lucru, nu e deloc exclus ca realitatea efectiva sa fi posedat chiar aceste coordonate. Fireste, adevarul unei asemenea perspective nu face din Noica un securist, si nici din Securitate, din acea Securitate ce-l observa si-l tolera, un instrument odios. Iar portretul pe care-l creioneaza Aurel I. Rogojan lui Constantin Noica este si elocvent, si verosimil: \u201eDaca ar fi sa-l \u00eencadram pe Noica \u2013 cel din anii ’70-’80 \u2013 \u00eentr-o tipologie de agent al serviciilor secrete, el ar putea fi clasificat ca operator involuntar \u00eentr-un joc dublu, cu sanse sporite pentru serviciul care facea mai multa investitie de inteligentie si \u00een controlul agentului. Initiativa le-a apartinut de la bun \u00eenceput, dar controlul ni l-am rezervat… Noica nu a fost nici vreun anticomunist. Toleranta lui ideologica era la fel de profunda ca idealismul convingerilor sale filosofice. Nu putem decela \u00een cazul sau, cel putin \u00een ultima parte a vietii, nici o divizare a loialitatii \u00eentre Romania si Anglia. Comportamentul lui afisa neutralitatea promotorului de idealuri pure. A unor idealuri pe care se puteau grefa obiective politice alternative…\u201c (pp.300-1).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Marturisesc ca nu sunt cel mai indicat pentru a scrie, fie si la nivelul unei cronichete, despre admirala lucrare a lui Aurel I. Rogojan, \u201eFereastra serviciilor secrete. Romania \u00een jocul strategiilor globale\u201c, aparuta recent la casa editoriala Compania din Bucuresti. Afirm asta pentru ca temperamentul, istoria personala si tipul nevrozei de care sufar \u00eemi interzice… Cite\u0219te mai mult »Inca o carte despre Securitate, \u00eensa o altfel de carte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6881,6880,6882],"class_list":["post-10026","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-fereastra-serviciilor-secrete","tag-aurel-i-rogojan","tag-jocul-strategiilor-globale"],"views":2145,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10026","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10026"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10026\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10026"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10026"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10026"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}