{"id":10016,"date":"2011-12-08T16:16:29","date_gmt":"2011-12-08T14:16:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10016"},"modified":"2011-12-08T16:16:46","modified_gmt":"2011-12-08T14:16:46","slug":"intre-stangismul-infantil-si-infantilitatea-stangista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-stangismul-infantil-si-infantilitatea-stangista\/","title":{"rendered":"\u00centre stangismul infantil  si infantilitatea stangista"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Comentarii pe marginea unui \u201eforum social\u201c<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Am avut ocazia sa asist, \u00een zilele de 25 si 26 noiembrie a.c., la \u201eforumul social\u201c organizat de CriticAtac la un an de existenta. Sa asist, deoarece am mers acolo pentru a evalua lucrurile ca observator, fara a ma implica \u00een dezbaterile unui grup fata de care raman, din anumite puncte de vedere, mai degraba exterior. (Ceea ce nu \u00eenseamna ca nu am fost bine primit). Initiativa celor de la CriticAtac era \u00een sine ceva benefic, \u00een directia precizarii conceptuale a stangii intelectuale si a crearii unui \u201ecadru de convivialitate\u201c pluralist, \u00een care sa se formuleze liber si urban optiuni diferite. Existau, prin urmare, premise pentru o \u00eentalnire profitabila. A fost \u00eentr-adevar profitabila \u00een sens simptomatic, dar nu neaparat si pozitiv, iar carentele pe care le-am constatat trimit la trasaturi ale contextului cultural romanesc \u00een general, nu doar pe palierul stangii.<br \/>\nS-au spus lucruri interesante si s-au deschis zone de reflectie sociologica si antropologica semnificative, \u00eendeosebi cand a venit vorba despre regandirea si reorganizarea alternativa a spatiilor de sociabilitate, cu rolurile, practicile si simbolurile respective. \u00centrucat exemplele au provenit precumpanitor din zona artistica, discutia a evoluat aproape inevitabil catre raportul civil \u2013 institutional si caracterul pernicios al factorului institutional, presupus subtextual mai degraba ca Leviatan decat ca expresie organizatorica a interesului colectiv. Este adevarat \u00eensa ca situatiile concrete la care s-a facut referire, \u00een particular actiunile demolatoare ale autoritatilor din Cluj-Napoca, sunt susceptibile sa alimenteze conjunctural o atare perceptie.<br \/>\nRetinem doua interventii: a lui Istvan Sakats \u2013 care a avansat conceptul de \u201eguerilla sociala\u201c ca forma de manifestare si totodata de insertie a stangii \u00een comunitate \u2013 si a lui Adrian Dohotaru \u2013 care a conturat cu exemple concrete un model de solidarizare transpartinic dar cu potential de stanga prin activizarea civismului. Pentru o stanga ce se doreste eficienta, chestiunile care privesc mobilizarea resurselor, identificarea \u201everigilor slabe\u201c si aliantele sunt fundamentale. \u00cen cazul ambelor interventii a ramas totusi \u00een suspensie problematica politicului propriu-zis, adica problematica raportarii la stat si la activitatea de legiferare \u2013 singura prin care schimbarea sociala devine efectiva.<br \/>\nDiscutiile au degenerat cand s-a invocat \u201eocuparea\u201c unui amfiteatru de la Facultatea de Istorie \u2013 Universitatea Bucuresti, mai \u00eentai ca exemplu laudabil de protest, de lupta contra \u201esistemului\u201c, iar dupa numai o zi ca manifestare reprobabila de falocratie, de marginalizare a \u201eeternului feminin\u201c, eliminat insidios de la prezidiu si exilat \u00eentr-o spatialitate de rangul doi \u00een fundul salii. Cei de la CriticAtac erau acuzati de alti participanti la forum ba ca nu se implicau suficient, ba ca se implicau prea mult pentru a da lectii de teorie si practica revolutionara junilor contestatari, subminandu-le pasamite \u201eeul\u201c politic. E o vorba despre facerea de bine, asta \u00e1 propos de publicitatea facuta pe site \u00eentamplarii&#8230;<br \/>\nIncidentul \u00eemi apare \u201edupa chipul si asemanarea\u201c grupului de rebeli fara cauza, studenti si simpatizanti deopotriva, suficient de haotici \u00eencat sa nu stie nici cu cine stau de vorba (prodecanul la care faceau trimitere era de fapt plecat din tara), precum si suficient de \u00eenchipuiti \u00eencat sa revendice nerozia egalitatii si parteneriatului dintre studenti si profesori \u00een procesul de \u00eenvatamant. Cine nu este \u00een stare sa ocupe o banca de credit sa ocupe macar bancile amfiteatrului!&#8230; Dupa ce am cunoscut Facultatea de Istorie pe dinauntru acum douazeci de ani, cu organizarea, grevele si marsurile de atunci, consider ca ceea ce se petrece acum este derizoriu. Nu ca as fi fost de acord cu toate initiativele de acum doua decenii, dar cel putin mizele erau mai bine precizate si participarea avea mai multa consistenta.<br \/>\n\u00cen aceste circumstante, ma intereseaza mai putin asa-zisul protest al studentilor \u201epostmoderni\u201c, destructurati epistemic si debusolati etic prin pierderea referentialului obiectiv. Sa presupunem ca sunt situatii remediabile, daca nu la nivelul acestei generatii, macar la al generatiei urmatoare. Ma intereseaza \u00een schimb atitudinea reprezentantilor intelectuali ai stangii \u00een aceasta \u00eemprejurare, \u00een calitatea lor de purtatori de mesaj si formatori posibili de opinie, de la care se asteapta conturarea profilului doctrinar al stangii mai mult decat de la oamenii politici. Aici abia lucrurile devin amestecate.<br \/>\nAm \u00eenregistrat cateva tentative de analiza conceptuala aplicata, de pilda la Gabriel Chindea si Ovidiu Tichindeleanu, care au cautat sa plaseze discutia la nivelul unei \u00eencadrari generale \u00een tipologia protestului social, \u00eencadrare utila inclusiv din perspectiva practica a clarificarii setului de revendicari. Din pacate \u00eensa astfel de abordari au constituit exceptia, pierzandu-se \u00eentr-un val de veleitarism agresiv, de aroganta inepta si \u201elautarism intelectual\u201c, cu lecturi \u201edupa ureche\u201c si cu toate cliseele teziste ale stangismului debil contemporan, de la pretinsele virtuti antisistemice ale tineretului pseudoanarhic, pana la obsesiile feminismului isteric portretizat de personajul Marcy D&#8217;Arcy din serialul \u201eFamilia Bundy\u201c (sau \u201eMarried with Children\u201c \u2013 titlul original). Totul era parca facut sa le taie cheful celor cu drapelul rosu-negru de spontaneitatea creatoare a maselor.<br \/>\nDaca s-ar fi vociferat \u00eempotriva unuia ca mine, \u00een calitate de \u201esocial-tradator\u201c, reformist, conciliatorist sau cum altcumva preferati, as mai fi \u00eenteles, dar cred ca lui Costi Rogozanu si lui Vasile Ernu le-a luat ceva timp sa-si revina si sa priceapa ca sunt acuzati de \u201elogica coloniala\u201c si machism. Exaltatii acestia l-au exasperat cu superficialitatea pozei revolutionare pana si pe Claude Karnoouh, care numai de lipsa de combativitate si de moderatie social-democrata nu poate fi banuit.<br \/>\nNe aflam probabil \u00een fata unui stangism infantil, adica nematurizat teoretic, neaprofundat \u00een valorile si rationalitatea lui, eclectic prin mimetism si \u00een consecinta nesistematic si superficial. Ar fi vorba aici de o conditionare istorica, legata de experienta destul de scurta a reflectiei de stanga autohtone \u00een conditii de libertate. La fel de bine s-ar putea sa intervina un infantilism stangist, adica o conditionare psihologica, \u00een virtutea careia persoane \u00eenca imature \u00eesi descarca vitalitatea \u00eentr-o zona ideologica ce pare sa le satisfaca nihilismul juvenil.<br \/>\nProblema este ca nici printre maturi, nici la dreapta lucrurile nu stau mai bine. Avem si pe acest palier veleitarism agresiv, impostura intelectuala, afirmatii teziste si formule stereotipe cat cuprinde, de la antimarxismul obstinat, redus la critica de doi bani a \u201eManifestului Partidului Comunist\u201c, pana la propaganda semidocta \u00een favoarea \u201estatului minimal\u201c, care nu este altceva decat colportarea papagaliceasca a rudimentelor de gandire de la Cotroceni. Observam \u00een fond acelasi tip de personaje lipsite de substanta, care \u00eenlocuiesc excursul rational cu recursul la autoritatea imperativa si polemica infrasubiectiva cu recriminarea personala. Se vorbeste mult despre tupeul \u00eembogatitilor postrevolutionari si despre goliciunea interioara a vedetelor din revistele colorate, dar s-ar putea ca obraznicia si superficialitatea intelectualilor sa fie si mai pagubitoare social, tocmai pentru ca de la ei, ca modele de rol, s-ar astepta altceva, adica seriozitate profesionala bazata pe documentatie si spiritul de dialog al reflectiei deliberative.<br \/>\nAm oarecare experienta si chiar \u201eechidistanta\u201c \u00een confruntarea cu derapajele intelectualilor. Cunosc de pilda un director de institut, om de dreapta si monarhist, care a refuzat o discutie despre istoriografia Revolutiei franceze numai pentru ca nu-l suporta pe Albert Soboul \u2013 unul dintre cei mai importanti istorici marxisti ai chestiunii, dupa cum o revista culturala ce se pretindea de stanga mi-a refuzat publicarea unui articol despre Andrei Plesu si Dan Puric pe motiv ca, fiind de stanga, nu \u00eentelegea \u201esa-l promoveze\u201c pe Dan Puric. (Fac totusi precizarea necesara ca articolul a aparut \u00een cele din urma tot pe un site de stanga). Mentionez aceste situatii personale numai pentru relevanta lor generala, pentru structura atitudinala pe care o evidentiaza \u00eempreuna cu ceea ce s-a \u00eentamplat la forumul organizat de CriticAtac, si anume deficitul culturii dialogului argumentat \u00een societatea romaneasca.<br \/>\n\u00cen acest context, \u201eboala de copilarie\u201c a stangii este ea \u00eensasi simptomatica pentru mediul socio-cultural \u00een care se dezvolta, iar \u00eensanatosirea stangii ar putea eventual sa implice \u00eensanatosirea mediului respectiv \u00een ansamblu. Aici intram \u00eensa pe terenul ipotezelor, pe care nu e cazul sa \u00eenaintam deocamdata. Remarcam utilitatea ca indicator a forumului, dar si nevoia unei dezbateri mai informate si mai coerente \u00een viitor. Momentului initial, caruia \u00eei poate corespunde \u00eendemnul heliadesc sa se scrie orice numai sa se scrie, trebuie sa-i urmeze faza maturizarii, a culturii critice \u00een care se renunta la balastul superficial si se discern valorile. Este conditia cresterii stangii intelectuale.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><strong>Text preluat de pe platforma CriticAtac.ro<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Comentarii pe marginea unui \u201eforum social\u201c &nbsp; Am avut ocazia sa asist, \u00een zilele de 25 si 26 noiembrie a.c., la \u201eforumul social\u201c organizat de CriticAtac la un an de existenta. Sa asist, deoarece am mers acolo pentru a evalua lucrurile ca observator, fara a ma implica \u00een dezbaterile unui grup fata de care raman,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-stangismul-infantil-si-infantilitatea-stangista\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00centre stangismul infantil  si infantilitatea stangista<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-10016","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1564,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10016"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10016\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}