„Stimate domnule Președinte al Academiei Române,
Onorați membri ai Academiei Române,
Distinsă audiență,
Celebrăm Ziua Culturii Naționale la data aniversării poetului naţional, Mihai Eminescu, de la a cărui naştere anul acesta se împlinesc 165 de ani. Ca în fiecare 15 Ianuarie, astăzi suntem împreună nu doar pentru a evoca figura fondatoare a culturii româneşti moderne, dar şi pentru a ne întreba unde se găseşte cultura în viaţa societăţii româneşti şi care este viitorul pe care îl oferim moştenirii Luceafărului.
Cu fiecare an pe care îl parcurgem sub vegherea lui Mihai Eminescu, moştenirea noastră culturală se amplifică, expresiile culturale se diversifică, deopotrivă prin strădania creatorilor cât şi sub influenţa publicului receptor. De la o cuprindere precis delimitată, pusă sub autoritatea muzelor antice, cultura este astăzi atât un vast câmp al valorilor spirituale cât și un superlativ al domeniului social. Vorbim astăzi de o cultură tehnică dar şi de cultură democratică, de cultură a dialogului, de cultură a libertății. Cuvântul cultură folosit în aceste sintagme înseamnă nu doar valorizare, ci și contribuția fundamentală a domeniului cultural la dezvoltarea umană și construirea unei societăți deschise, a prevalenţei drepturilor fundamentale ale omului, a dialogului intercultural şi păcii.
Sub această augustă cupolă a Academiei Române cuvântul oamenilor politici trebuie să se audă ponderat. Când se vorbeşte despre cultură şi rolul său în societatea noastră contemporană autorităţile statului şi cei care le reprezintă trebuie în primul rând să asculte, şi apoi să înţeleagă, după cum spunea D. Gusti, cum pot construi şi menţine «o atmosferă de libertate, spontaneitate şi specificitate (…) în condiţii prielnice de dezvoltare, descoperind, stimulând şi organizând colaborarea tuturor elementelor culturale ale ţării». Dacă însă privim cultura ca o sublimare a libertăţii atunci în acest punct, şi poate doar aici, cultura şi politicul se pot întălni şi trebuie să se potenţeze reciproc.
Este datoria mea ca, dat fiind scurtul răstimp de la învestirea în cea mai înaltă demnitate în Stat, să folosesc acest prilej şi acest loc pentru a exprima întreaga mea apreciere, respect şi gratitudine celor care prin creația lor, zi de zi, şi uneori mai degrabă zi şi noapte, adaugă la patrimoniul creativ şi la identitatea culturală a României.
Înţeleg totodată că rolul nostru, începând cu Preşedintele şi continuând cu înalţii demnitari ai executivului şi legislativului, nu este doar acela de a fi prezenţi la marile aniversări culturale şi de a saluta cultura şi truditorii ei, ci cu precădere acela de a lucra în slujba valorilor culturale după puterile, atribuţiile şi responsabilităţile fiecăruia. Din opera poetului naţional avem de ales în fiecare zi care parte din strofele poeziei Epigonii ni se potriveşte mai bine.
Stimate domnule Preşedinte al Academiei Române,
În faţa Dumneavoastră şi a prestigioasei instituţii pe care o conduceţi, Președintele își reafirmă angajamentul în misiunile sale specifice în domeniul garantării drepturilor constituționale la identitate culturală, libertate a conștiinței și acces la cultura.
Afirmând public și explicit că privesc valorile culturii naţionale, a patrimoniului cultural, cât şi diversitatea expresiilor acestora, ca surse ale demnităţii naţionale şi coeziunii sociale, ca o resursă importantă a dezvoltării durabile şi a solidarităţii naţionale, consider totodată că ocrotirea valorilor culturale ale minorităţilor este o expresie a drepturilor constituționale fundamentale, dar şi un exemplu al contribuției României la dialogul pașnic dintre culturi.
Ca șef al statului, Președintele vede în instituirea şi eficienţa mecanismelor ce asigură protecţia drepturilor inalienabile ale creatorilor și în promovarea creației contemporane o responsabilitate fundamentală a instituțiilor publice din sistemul culturii. De asemenea, în complexele condiţii strategice în care ne găsim, putem aprecia că protejarea patrimoniul cultural și a creației culturale, în întreaga lor diversitate de forme și expresii, poate aduce o contribuție importantă securității națiunii și stabilității în regiune.
Onorată adunare,
Programul validat de sufragiul popular în 16 Noiembrie 2014 propune o abordare nouă a felului de a face politică, dintr-o perspectivă de sorginte fundamental culturală: «Ce vrem să construim pentru viitor?», «Cum vrem să arate România următorilor 10 ani?», Cum putem depăși blocajele psiho-comportamentale ale actualei societăți «anxioasă, temătoare și fragilă, ale cărei valori și repere par să fi fost zdruncinate» spre una a «capacităţii de acțiune colectivă – motorul dezvoltării economice»? Acestea sunt probleme ce nu se pot rezolva exclusiv prin instrumente economice, oricât de bine fundamentate, de perfecționate și subtile ar fi ele. Un proiect de țară angrenând marile energii ale națiunii nu poate fi elaborat și cu atât mai puțin atins fără încorporarea valorilor și reperelor culturale. Trebuie să formulăm un model de dezvoltare în care identitatea, demnitatea, libertatea și performanța să se asocieze aspectelor tehnice și resurselor materiale ale țării. Sper ca în acest sens Academia Română să aibă un rol fundamental şi, cu respect, stimate domnule Preşedinte, vă asigur de întregul meu sprijin şi interes în această privinţă. Două momente majore, cu adevărat istorice, vor marca perioada următorilor cinci ani. România împlinește 100 de ani de la desăvârșirea statalității sale prin actul Marii Uniri de la 1918, iar în 2019, România este chemată pentru prima dată să asigure Președinția Consiliului UE. Este o mare oportunitate ca în perspectiva anilor 2018/2019 să lucrăm împreună pentru reocuparea locului meritat în Europa (și) prin (re)afirmarea valorilor, a identității, demnității și unității în diversitate a culturii și patrimoniului nostru cultural.
Patrimoniul cultural şi cultura în diversele sale expresii sunt într-adevăr naționale pentru că transcend valorile unui singur creator, a unei singure colectivităţi, a unei comunităţi sau regiuni, pentru că ele sunt născute pentru a fi oferite națiunii ori chiar lumii întregi. Şi pentru că din existența acestor valori izvorăşte un interes public general, de protejare şi promovare, pe care Statul, în frunte cu Preşedintele, trebuie să-l asume. Acum în primul rând prin integrarea dimensiunii culturale în dezbaterea despre dezvoltarea României, despre descentralizare şi regionalizare. Apoi, prin finalizarea unor prea de demult începute proiecte de modernizare a administrației și infrastructurii culturii. De sub cupola Academiei Române, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, vă invit să asumăm acest proiect național ca un proces de redescoperire a identităţii şi de asigurare a consensului naţional.
Închei spunând că vă felicit şi să vă urez ca prin ce faceţi pentru cultură, în sensul cel mai larg şi profund al termenului, să binemeritaţi din plin din partea României generaţiei de astăzi şi din viitor.”.
Mesajul a fost citit de Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, în cadrul sesiunii solemne dedicată Zilei Culturii Naţionale, care a avut loc în Aula Academiei Române, la 15 ianuarie 2015.
Pingback: Newsroom » Viziunea Președintelui despre rolul culturii în dezvoltarea României și misiunea Statului în această privință
Comentariile sunt închise.