Caracterul academic s-a manifestat si mai amplu în cadrul primei editii a Festivalului International „Sigismund Toduta“, organizat de Academia de Muzica „G. Dima“, în colaborare cu Scoala Doctorala „Sigismund Toduta“ si cu Fundatia omonima. Programul a beneficiat de competenta orientare imprimata de catre Gabriel Banciu, director stiintific, Oana Balan, director executiv, si coordonatorii artistici Adriana Bera, Ursula Philippi si Ioan Bocsa. În concertul inaugural a evoluat Arcadia Quartet, probabil cea mai încurajatoare contributie româneasca la acest format muzical aparuta în secolul XXI – grup recunoscut pe plan mondial, alcatuit din Ana Török si Rasvan Dumitru / viori, Traian Boala / viola, Zsolt Török / violoncel. Junii muzicieni au interpretat un program pe cât de solicitant, pe atât de atractiv, cuprinzând lucrari de Enescu, Debussy, Janacek, Adrian Pop, Ede Terényi si Toru Takemitsu. În cadrul aceluiasi concert a cântat si pianista Silvia Sbârciu.
Conferinta internationala subsumata festivalului a fost moderata de G. Banciu, Pavel Puscas si Bianca Temes si a dezbatut o tematica interesanta si variata. Au prezentat lucrari Stefan Angi, Edgar Alandia (Bolivia), Ecaterina Banciu, Irene Mercone (Italia), Laura Manolache, Karen Odrobna Gerardi (Italia), Mihai Ghircoias, Raffaele Longo (Italia), Cristina Berengea-Suteu, Jan Ezendam (Olanda), Mirela Târc, Barbara Dobretsberger (Austria), Petruta Maniut Coroiu, Janina Tatarska (Polonia), Hilda Iacob, Maria Majewska (Polonia), Paula Sandor, Zazana Martinakova (Slovacia), Guido Scano (Italia), Doina Haplea, Ioan Haplea. Ateliere si lectii de maiestrie s-au bucurat de coordonarea unora dintre cei deja mentionati si a altor invitati de înalta tinuta: Walter Hilgers (Germania), Valentina Sandu Dediu, Luis Salomon (Italia).
Seara dedicata folclorului a adus în prim-plan reputatul Ansamblu de muzica româneasca traditionala Icoane, sub conducerea cântaretului Ioan Bocsa, în timp ce gala intitulata „Orga în muzica contemporana româneasca“ i-a avut ca protagonisti pe foarte tinerii Emma Filimon, Luisa Râpa si Johanna Halmen, care au interpetat piese de Dan Voiculescu, Sigismund Toduta, Olivier Messiaen, Peter Eben, Hans Peter Türk si Sigismund Toduta. În cadrul unui „Concert omagial“ s-a lansat volumul „Lucrarile pentru pian solo de Sigismund Toduta“ de Oana Balan si au fost cântate piese de Sigismund Toduta, Dan Voiculescu, Cornel ?aranu, Valentin Timaru, Hans Peter Türk, Ede Terényi si Adrian Pop.
Sub coordonarea profesorului Pavel Puscas, Catedra de Muzicologie a Facultatii Teoretice din cadrul Academiei de Muzica „G. Dima“ a organizat cea de-a VII-a editie a Symposium-ului primaveral. De data aceasta tema în dezbatere a fost „Forma muzicala între structura si mesaj“. Printre participanti s-au numarat Liviu Danceanu, Stefan Angi, Gabriel Banciu, Alexandru Boboc, Oleg Garaz, Adrian Borza, Alin Mihai Gherman s.a.
Între manifestarile ce tind sa-si creeze un bun renume se afla si Festivalul La Stravaganza, ajuns la cea de-a III-a editie. Cei doi directori artistici – Maria Abrudan si Erich Türk – ei însisi apreciati interpreti de muzica veche si profesori, si-au exprimat intentiile dupa cum urmeaza (pentru ca ulterior ele sa se materializeze cu real succes): „Anul acesta festivalul se desfasoara pe parcursul a opt zile si cuprinde interesante concerte de muzica veche, între care si unul de muzica veche transilvana în prima auditie, doua masterclass-uri (orga si vioara baroca), precum si simpozionul «Arta interpretativa si instrumentele din Baroc». Aflat si el la cea de-a treia editie, concursul de muzica de camera, unicul de acest gen din Europa de sud-est, ocupa un loc important, deoarece este unul dintre cele mai eficiente mijloace de promovare a stilisticii interpretative baroce în rândurile tinerilor muzicieni. Atelierul liric constituie o prezenta noua în cadrul festivalului si avem bucuria de a sublinia ca toti participantii la acest proiect sunt actuali sau fosti studenti ai claselor de muzica de camera veche sau ai cursurilor de Stilistica interpretarii muzicii baroce. Anul acesta prezentam «Cantata BWV 211 (Schweigt stille plaudere nicht)» de J.S.Bach, cunoscuta si sub numele de «Cantata cafelei». Invitatul de onoare al festivalului este renumitul organist german Martin Schmeding, profesor la Universitatea de Muzica din Freiburg/Germania.“ De remarcat ca atractivitatea concertelor din festival s-a bazat nu doar pe o judicioasa selectie repertoriala, ci si pe alegerea unor locatii adecvate: Catedrala Sfântul Mihail din centrul urbei, Biserica Piarista de pe strada Universitatii, Studioul de orga si sala de clavecin ale AMGD, Cafeneaua Piano Cazola de lânga Casa Matei Corvinul.
Pe lânga asemenea reuniuni de amploare, precum cele mentionate pâna aici, Stagiunea 48 a Academiei de Muzica „G. Dima“ le-a oferit melomanilor o multitudine de concerte si recitaluri demne de interes. Reamintesc câteva dintre acestea, în ordine cronologica: în luna aprilie – recitalurile de vioara si pian interpretate de Horia Mihail, respectiv, Balázs Demény si Gergö Nagy, precum si cele al claselor de clarinet (prof. dr. Ioan Goila, lect. dr. Flavius Trif), flaut (prof. dr. Gavril Costea), corn (prof. dr. Alexandru Marc), trombon si tuba (conf. dr. Mircea Neamt-Gilovan, lect. dr. Liviu Deac), fagot (conf. dr. Béla Barabás), percutie (prof. dr. Grigore Pop), „Medalionul componistic Constantin Râpa“, concertul orchestrei simfonice Antonin Ciolan dirijate de Matei Pop, spectacolele-examen ale claselor conduse de conf. dr. Anca Mihut si lect. dr. Ina Hudea; în luna mai – concertul cameral cu ocazia centenarului Constantin Silvestri, la care au participat Anda Anastasescu, Aurel Marc, Constantin Ionescu-Vovu, Georgiana Fodor, Octavia Raceu Marc, Vlad Raceu; concertul extraordinar al corului Cappella Transylvanica, dirijat de Corneliu Groza si al Ansamblului de ghitare al AMGD, condus de Constantin Andrei; concertul cameral al clasei conf. dr. Vera Negreanu; concertul corului Ave Musica al AMGD, condus de Ciprian Para; recitalurile claselor de canto conduse de prof. dr. Elena Moldovan si conf. dr. Ana Rusu; concertul cameral si recitalul de orga coordonate de prof. dr. Ursula Philippi; seara de muzica contemporana dedicata tinerelor talente componistice clujene – Serban Marcu, Razvan Metea, Cristian Bence-Muk, Ciprian Pop; spectacole-examen cu titluri precum „Flautul fermecat“ de Mozart, „Lucia di Lammermoor“ de Donizetti, „Liliacul“ de Johann Strauss. Si asa mai departe…
Nu pot fi trecute cu vederea excelentele performante ale micului departament coregrafic al Academiei muzicale clujene, un spatiu în care aceasta arta a creativitatii diafane îsi afla necesara protectie într-o perioada de criza si brutalitate generalizate. Mentionez, cu felicitarile de rigoare, proiectul de percutie si dans „Mitos Cultures“, coordonat de lect. dr. Nicoleta Demian si dr. Mircea Ardelean, pe muzica de C. Râpa, Soto Milan, Ney Rosauro; spectacolele-licenta „Daphnis si Chloé“ de Ravel, în regia coregrafica a Alexandrei Elena Moldovan, „Carmen“, dupa opera omonima a lui Bizet, în regia coregrafica a Rodicai Sturz, „Pasarea de foc“ de Stravinsky, în regia coregrafica a Ioanei Tökes (toate trei, realizate de clasa condusa de lect. dr. Livia Tulbure Guna).
Toata aceasta retrospectiva se refera, cum spuneam, exclusiv la evenimentele cuprinse în cadrul Stagiunii de primavara a Academiei „G. Dima“. Însa o institutie de asemenea valoare nu poate fi nicidecum conceputa ca un sistem închis. Ca atare, profesorii, studentii, muzicienii afiliati ei sunt omniprezenti în viata muzicala a tarii si – odata cu integrarea progresiva a României în Uniunea Europeana –, pe scenele lumii întregi. Dar pentru simpla consemnare a atâtor fapte de arta mi-ar fi necesare mijloace si resurse de timp de care, din pacate, nu dispun. Totusi, din ratiuni sentimentale, nu pot trece cu vederea câteva succese recente ale reprezentantilor Academiei de Muzica „G. Dima“: debutul basului Adrian Sâmpetrean (absolvent din anul 2006 al AMGD) pe scena Teatrului Scala din Milano, în chiar stagiunea ce marcheaza doua sute de ani de la nasterea lui Giuseppe Verdi; turneul efectuat în Turcia, urmat de concertul sustinut la Biserica Schimbarea la Fata din Cluj, de catre prestigiosul Cvartet Transilvan (Gabriel Croitoru, Nicusor Silaghi, Marius Suarasan, Vasile Jucan); premiul cucerit la Montreux/Elvetia de vocalista Elena Mindru (descoperita de Stefan Vannai si absolventa a sectiei de muzicologie a AMGD), în cadrul unuia dintre cele mai exigente concursuri de jazz de pe glob; concertele cu caracter simfonic-educativ, de mare succes la public, organizate de Asociatia Notes & Ties, ce grupeaza câtiva tineri promotori cu mult spirit de initiativa si discernamânt artistic (Ioana Baalbaki, Corina Ceclan, Razvan Poptean); premiul special al revistei „Formula AS“ si al juriului, atribuit – în cadrul Concursului Studentesc de Jazz de sub egida Festivalului International de Jazz de la Sibiu?, orchestrei Academiei de Muzica „G. Dima“ din Cluj, Gaio, condusa de Stefan Vannai; consolidarea carierei tinerilor absolventi ai scolii dirijorale clujene Matei Pop si Gabriel Bebeselea; lansarea altui cvartet de coarde cu frumoase perspective, The Mood (Vlad Baciu, Dariu Cifor, Cristian Suarasan, András Vilhelem); permanenta activitate de cultivare si lansare a noilor talente muzical-improvizatorice în cadrul Modulului de Jazz al AAGM (ce fiinteaza din anul 1997) si a Festivalului Jazz Napocensis (ajuns în 2013 la cea de-a 16-a editie); contributia aceluiasi Modul si a Cursului de Estetica Jazzului la prima celebrare a Zilei Mondiale a Jazzului, tinuta sub egida UNESCO la Cluj; concertele de jazz-pop ale Big Dimm A’Band, dirijat de Razvan Metea; prelegerea despre istoria jazzului lusitan, pe care am sustinut-o la Muzeul Satului din Bucuresti în cadrul Saptamânii Culturii Portugheze organizate de Ambasada Portugaliei în România.
Fara pretentii de exhaustivitate, succintele consemnari de mai sus atesta existenta unei efervescente fara precedent în viata muzicala clujeana – schitate aici doar partial, din unghiul lumii universitare. De decenii muzica reprezinta pentru România un produs de export de lux si, totodata, o eclatanta carte de vizita. Cei direct implicati îsi fac datoria. Ar fi timpul ca diriguitorii sferei politice sa devina constienti de importanta cruciala a artei muzicale pentru prestigiul României si sa o protejeze/cultive/recompenseze asa cum se cuvine.
Autor: VIRGIL MIHAIUApărut în nr. 428