Cum stii ca traiesti in provincie?
articol aparut in Cultura, nr. 96 din 2007-11-01» cultura ideilor »
Autor: Oana Pughineanu
Vorba lui Calinescu: provincia sufera de „elefantiasis epic“ (...) cu cat miza e mai mica, lupta e mai mare, iar daca se intampla ca miza sa fie mare, lupta va fi mica.
1. Cand deschizi televizorul si dai de canalul „de cartier“ nu poti vedea decat emisiuni culturale in care moderatorii se schimba mai des decat invitatii… Emisiunile respective vor fi toate cu si despre cunoscutii tai.
2. Orice stiri ai asculta, cuvantul „edil“ va fi folosit de cel putin 5 ori.
3. In provincie conteaza cat costa.
4. A manca hamburger se numeste „a iesi la masa in oras“.
5. Unele toalete se numesc „grup social“.
6. Se poate detecta o ciudata inversiune intre consumism si cultura: formele de socializare cele mai intense sunt organizate de mall-uri cu ocazia reducerilor, iar consumatiile sunt oferite la lansarile de carte.
7. Nu conteaza ce scrii, conteaza ce note pui. Nu conteaza ce citesti, conteaza ce citezi.
8. Iti ia mai mult sa mergi cu troleul decat pe jos aproape oriunde ai vrea sa ajungi.
9. Prietenii te intreba din luna septembrie „Ce faci de Revelion?“ si iti vor spune „Sarbatori fericite“ si in luna februarie.
10. In centru gasesti mai multe second-uri decat magazine de „firma“ si mai multe banci decat alimentare.
11. Pana in 25 de ani toti vor sa plece la Bucuresti, dupa 25 se rezuma/resemneaza la a face copii.
12. In provincie mai functioneaza intens diferentele de gen… si asta pe bune, nu numai ca strategie de a organiza mese rotunde „feministe“. „Ei“ nu se pot obisnui cu ideea ca femeile se pot bucura de compania (a nu se intelege iubirea, dragostea) altor figuri masculine, „ele“ nu se pot dumiri cum de ei pot iubi femei pe care le dispretuiesc (cine nu crede asta sa reciteasca Camil Petrescu). Cu alte cuvinte, femeile au ramas legate de „rut“, iar barbatii de „cult“. In aceste conditii poti deveni vedeta daca ai un prieten mai batran, si supervedeta, daca ai o prietena mai batrana.
13. Lupta intre sexe e cu succes completata de cea intre generatii. Bibliotecile mai ales, sunt campurile de lupta preferate, caci accesul in diferite sali se face in functie de „tresele“ culturale pe care le poti afisa. Astfel, studentii nu pot respira, doctoranzii nu pot deschide gura, nici pentru a manca, iar conferentiarii ar face mai bine sa mearga altundeva. Profesorii universitari pot insa vorbi la celular (cat mai tare, ca sa se vada ca sunt persoane ocupate) si pot oricand sa isi exprime pe tonuri ridicate, de predicatori, toate preceptele morale pe care le-au acumulat. In principiu ar putea face orice, dar se abtin pentru ca se asteapta „unii pe altii la colt“.
14. La cursurile universitare, oricat de bine ar fi explicata materia (a se intelege prin explicatie o expunere simpla, pana la limita debilului), studentii nu vor putea pune decat intrebari de genul: „dar dvs. de unde sunteti?“, „cum se face ca sa ajungi asistent?“.
15. Boema e cea mai utila forma de urcare pe „scara sociala“. Pentru acceptarea in bransa e absolut necesar sa detii urmatoarele informatii: ce se vorbeste in sedintele unor institutii din care nu faci parte, cine va face parte din diferite comisii, cine divorteaza sau cine amanta/amantul cui e. Desigur, multe dintre aceste informatii sunt absolut inutile… ca una e sa asculti confesiunile aburite a nu stiu caror somitati din provincie si alta e sa asculti telefonul lui Patriciu, spre exemplu. Pontul e mult mai mare. Ai putea ajunge miliardar in cateva secunde. Dar presupun ca in provincie, absenta pontului/potului se suplineste prin imaginarea lui. Vorba lui Calinescu: provincia sufera de „elefantiasis epic“. Ca si in cazul culturii si consumului se produce o inversiune: cu cat miza e mai mica, lupta e mai mare, iar daca se intampla ca miza sa fie mare, lupta va fi mica, pretextandu-se atat de metafizica „distantare“ intelectuala. Astfel, in momentele decisive se vor lansa eternele formule: „Nu ma cobor pana acolo“, „Am ceva mai important de facut“.
16. Se crede cu tarie ca Ezra Pound era femeie si George Sand era barbat. Dar sa ma dau si pe mine de exemplu: in articolul trecut am scris Ion Manoescu in loc de Nicolae Manolescu. Scuze.
17. Ultimul punct, si cel mai important: stii sigur ca traiesti in provincie, daca regiunea in care locuiesti se numeste Romania.