In data de 15 martie a.c., se deschide in Bucuresti Zorzini Gallery, un nou spatiu dedicat artei recente si contemporane: situata pe Str. Thomas Masaryk la nr. 31, Galeria Zorzini se inscrie in categoria galeriilor comerciale si este condusa in parteneriat de Adina Zorzini (director artistic si programe culturale), Roxana Gamart (director PR si comunicare) si Andreea Mogosanu (director administrativ si marketing).
Zorzini Gallery se axeaza in primul rând pe introducerea si promovarea artistilor din România in circuitul artei internationale, dar este preocupata si de prezentarea punctuala a unor artisti internationali in contextul artei românesti. Din portofoliul acesteia fac parte momentan, fie in regim de exclusivitate, fie de co-reprezentare, artistii Nicolae Comanescu, Andrei Gamart, Oana Lohan si Floriana Cândea.
In proiectul „DNA: Dust Narrative Analysis“, Nicolae Comanescu prezinta cele mai recente lucrari din perioada „Praf si Pulberi“, totodata si ultimele din aceasta serie caracterizata prin materiale de lucru neconventionale utilizate in pictura, care au inclus, de-a lungul ultimilor cinci ani, o varietate de prafuri si pulberi obtinute manual de catre artist din cenusa de tigari sau lemne, mustar, caramida si lut, pamânt, noroi sau pulberi vegetale de diferite proveniente etc.
Din perspectiva formala, pe lânga trasaturile caracteristice perioadei Praf si Pulberi, lucrarile prezentate in deschiderea Galeriei Zorzini contin si trasaturi stilistice si cromatice specifice perioadei Rostopasca, grupare artistica activa intre anii 1997 si 2001, din care Nicolae Comanescu a facut parte ca membru fondator. Proiectul „DNA: Dust Narrative Analysis“ se situeaza astfel la limita dintre realismul prafului si al pulberilor si expresionismul rostopasc.
Cele unsprezece lucrari concepute pentru deschiderea Galeriei Zorzini vor fi integrate unei scenografii murale care va acoperi toate suprafetele de expunere, ca o dubla transgresie a unei realitati specifice si a unui timp concret si, care dau intregului proiect o dimensiune teatrala, de baroc contemporan. Astfel, prima transgresie rezida in incalcarea cadrului pânzei pictate si continuarea reprezentarii pe zidurile galeriei, in timp ce a doua consta in trecerea de la o imagine de sine statatoare la un timp pasager al reprezentarii, respectiv de la imaginile de lunga durata ale pânzelor la pictura peretilor care va disparea odata cu incheierea expozitiei.
Tema aleasa de Nicolae Comanescu pentru acest solo show este peisajul post industrial pe care comunismul l-a lasat in urma pe intreg teritoriul României, ca o mostenire lugubra a impulsului schizofrenic de a construi, a maniei compulsive de urbanizare: arhitecturile mutante grefate pe terenuri naturale, structurile megalomaniace din interiorul oraselor precum Bucurestiul, ruinele bizare si deteriorate ale elanului constructivist abandonat dupa ’89 se regasesc toate in „DNA: Dust Narrative Analysis“. Toate produc o naratiune halucinanta a panoramei arhitectonice din istoria recenta a României.