De câţiva ani au fost organizate ritmic la Mănăstirea Putna, sub egida forului de resort şi din iniţiativa reputatului critic de artă Dan Hăulică, o suită de colocvii tematice, în amintirea doamnei Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Maica Benedicta, după numele de monahie, figurând pe piatra tombală din cimitirul sfântului lăcaş. Manifestările aveau loc, de regulă, în luna august, după Sfânta Maria, cu o slujbă de pomenire, urmată de comunicări pe teme diverse, cu expoziţii plastice şi filme documentare evocând aspecte din activitatea Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie“, ajunsă acum la a opta reuniune academic-spirituală.
Tema noului colocviu, Jertfă şi creaţie, aleasă ca şi celelalte de iniţiator, puţin înainte de a pleca el însuşi ad patres, e deplin consonantă cu programul Fundaţiei, însă comportă şi o motivaţie mai precisă, legată de Anul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în cadrul căruia au loc tot felul de manifestări ştiinţifice, culturale, bisericeşti, cele mai multe sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, cum se întâmplă a fi şi noua reuniune de la Mănăstirea Putna.
Spiritul acestei acţiuni se poate defini şi prin noile Cuvinte către tineri (VII, 2014), publicate prin grija părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, neobositul stareţ, care şi subscrie un îndemn la înnoire sufletească, pe temei pascal, îndemn ce se cuvine pus în relaţie cu altul din cuprins, acesta „pentru viitorul neamului“, adresat de Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, care a fost cândva şi stareţ la Putna, apoi ghid inspirat şi curajos al Mănăstirii, înainte de a deveni arhiereu. „Ce ar trebui să facă tinerii de astăzi pentru ca viitorul neamului nostru să fie pe măsura trecutului său glorios? Să iubească munca, să nu mintă, să-şi păstreze demnitatea personală şi naţională, să-şi păstreze conştiinţa curată, să frecventeze biserica – lăcaşul de închinare, rugându-se cu rugăciunile care se rostesc la Sfântul Altar şi la strană“
(p. 2). Este spiritul ştefanian evocat amplu şi într-un text (Apărător şi rugător al poporului român), subscris în aceeaşi publicaţie de însuşi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la 510 ani de la trecerea ctitorului la viaţa veşnică. „Ştefan trăieşte etern prin faptele sale mari, pe care poporul le aştepta în vremile acelea zbuciumate“, se spune în alt grupaj de reflecţii spirituale, extrase din valoroasa moştenire a fostului stareţ Iachint Unciuleac (p. 20), al cărui mormânt se învecinează tocmai cu acela al Maicii Benedicta, savanta umanistă din a cărei operă a şi fost reprodus un text memorabil: Să nu pierdem verticala!, cu un mic eseu deplângând răsturnarea valorilor sub dictatură şi altul elogiind cartea ca unealtă a perfecţionării de sine. Sub acelaşi titlu, Să nu pierdem verticala, unii devoţi de la Mănăstire au făcut să apară, nu demult, un mănunchi de interviuri şi dialoguri, cu o prefaţă în care stareţul Melchisedec Velnic evocă personalitatea autoarei ca „purtătoare de mir a Cuvântului“ (Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta, Să nu pierdem verticala. Interviuri şi dialoguri, Editura Dosoftei Dijmărescu, Putna, Editura Nicodim Caligraful, 2013). Îndemnul paideic din titlu e adresat îndeosebi tinerimii, căreia profesoara de aleasă vocaţie i-a arătat mereu o totală încredere, pe linia unei continuităţi a valorilor perene, adică a unei respiritualizări a lumii noastre. „Continuitatea semnifică un legământ care nu e nicidecum o vorbă goală… Trecutul îl simţim structurându-se în jurul unor axe de vieţuire şi de proiecţie către viitor, care nu şi-a pierdut nicidecum actualitatea şi puterea vie“ (Caietele de la Putna, VII, 7, 2014, p. 5). Este reflecţia cu care Dan Hăulică deschidea colocviul putnean din 2012, pentru o justă situare a noii secvenţe în seria tematică pe care o gândise.
Jertfă şi creaţie s-a dovedit a fi o bună alegere pentru reuniunea din acest an, în care unele instituţii de prestigiu, începând cu Biserica, au făcut din martiriul sfinţilor Brâncoveni, o temă de studiu, reflecţie şi comemorare, cu manifestări publice de aleasă ţinută. Au apărut deja unele culegeri de studii, monografii, albume, pliante cu rost turistic, iar la colocviul Jertfă şi creaţie au putut fi prezentate nişte „Mărgăritare brâncoveneşti în filmul Puterea viziunii“ de Marilena Rotaru, secvenţele în cauză beneficiind anume de comentariul avizat al Elenei Murariu. Diverse aspecte legate de Brâncoveanu (om şi operă în contextul epocii) au fost puse în valoare, cu ştiinţă şi sensibilitate, de Doina Mândru, Costion Nicolescu, Cristina Cojocaru, Gheorghiţă Geană, iar în altă sesiune o interesantă analogie cu „mucenicia“ mai veche a lui Miron Vodă Barnovschi a fost evocată de istoricul cernăuţean Ilie Luceac.
Experienţele carcerale din epoca dictaturii comuniste au constituit tema unei suite de contribuţii, prezentate de Daniel Cristea-Enache, Adrian Alui Gheorghe, Raluca Naclad, Maria Şleahtiţchi, Sorin Lavric, Ioan Pintea, cu unele sublinieri de ordin istoriografic făcute apoi de semnatarul acestor rânduri. O expoziţie de portrete de figuri memorabile ale recluziunii politice, realizate de Silvia Radu, a putut oferi elemente plastice de fond, iar un recital de poeme (Blaga, Arghezi) prestat cu măiestrie de actorul Constantin Chiriac, a transpus auditoriul într-o lume de înaltă creaţie.
Un moment cu totul aparte, miez inalterabil al întregii acţiuni, a fost slujba parastasului în memoria academicianului Dan Hăulică, săvârşită de un sobor în Biserica Mănăstirii, cu un cuvânt ales de pomenire rostit de arhimandritul Melchisedec, parastasul fiind urmat, după vechea rânduială, de o creştinească agapă.
Strâns legată de creaţia defunctului a fost vizitarea expoziţiei de pictură Horea Paştina, asupra căreia apucase a se rosti şi regretatul critic de artă, care a deţinut multă vreme poziţii eminente în conducerea breslei. Comentarii adecvate asupra picturii în cauză a făcut, sub genericul Asceză şi creaţie (Dan Hăulică, Oliv Mircea, Horea Paştina, Bucureşti, 2014, p. 2), Oliv Mircea, cu unele sublinieri rostite de Teodora Stanciu, colaboratoare fidelă şi competentă a marelui dispărut.
Exegeza creaţiei lui Horea Paştina pe tema grădinilor, sub titlul Un martor pentru lumină, pare a fi ultimul demers de acest fel al criticului Dan Hăulică, semnatarul unei pagini memorabile din albumul respectiv, unul dintre multele de care s-a ocupat de-a lungul anilor. „Horea Paştina – observă acesta – are capacitatea de a domina varietatea naturii printr-un înţeles de profundă unitate. O unitate care depăşeşte diferenţele gramaticale ale genurilor. Natura românească e mereu capabilă să asculte dialogul eficient între sublimul peisajului şi cei care îl populează“, inclusiv artistul respectiv.
Încă un modul tematic a înlesnit prezentarea unor publicaţii de interes istorico-literar şi estetic de către Cristina Irimia, Adrian Alui Gheorghe, Alexandrina Cernov, ieromonah Dosoftei Dijmărescu, ultimul evocând chiar Caietele de la Putna (7/ 2014), abia ieşite de sub tipar, împreună cu o nouă fasciculă din preţioasele Cuvinte către tineri (VII/ 2014), acolo unde s-a reprodus din nou un fragment esenţial din îndemnurile lăsate de Maica Benedicta: Să nu pierdem verticala!
Cum era şi firesc într-o asemenea reuniune, ultima secvenţă a fost evocarea filmică Dan Hăulică – aristocrat al spiritului de Grigore Ilisei, cunoscutul scriitor, legat intim de iniţiativele cărturăreşti şi artistice ale omagiatului. Se cuvin amintite aici unele evocări făcute apoi de arhimandritul Melchisedec Velnic, Alexandru Zub, Ion Pop, Oliv Mircea, Teodora Stanciu, într-un potpuriu omagial ce-şi va găsi locul cuvenit în următorul volum din Caietele de la Putna.
Ca şi la reuniunile anterioare, s-au făcut unele sugestii tematice pentru proximul colocviu, iar profesorul Ion Pop, care a moderat, ca „rector“, ansamblul lucrărilor, a făcut unele sublinieri de real interes prospectiv. Propensiunea multidisciplinară şi motivaţia spirituală, dominante în asemenea ocazii, s-au impus din nou, cu o forţă de bun augur pentru activitatea Fundaţiei Credinţă şi Creaţie Acad. Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta, extinsă anume prin implicarea mai sistematică, post mortem, a personalităţii regretatului critic Dan Hăulică. Ansamblul manifestărilor ocazionate de colocviul Jertfă şi creaţie a produs deja unele ecouri în presa culturală (Tudorel Rusu, „Colocviul Jertfă şi creaţie de la Mănăstirea Putna, la final, a VIII-a ediţie“, în Ziarul Lumina, X, 217, 23 sept. 2014, p. 2).
Autor: ALEXANDRU ZUBApărut în nr. 488