Sunt câteva compartimentări ce nu pot scăpa atenției. Se măsoară, de pildă, efectele absenței, fie ale tatălui fie ale mamei. Se înregistrează consecințele plecării, ale dispariției unuia dintre părinți. Se punctează apoi revenirea vinovată, mai mult sau mai puțin motivabilă. Am putut urmări, de asemenea, drama celor care voind să aibă copii, după lungi așteptări, uneori cu anii, se hotărăsc, în sfârșit , să facă pasul adopției. Se cântărește, desigur, și drama mamei biologice, dar nu pot scăpa nici dificultățile relației copilului cu mama adoptivă. Se aruncă o privire și în mediile sociale din care provin personajele, marcându-se diferențele de vârstă ori de pregătire profesională.
Autor: Ioan LazărApărut în nr. 584