„Alternative Modernities in Europe“ – Conferinta Internationala de Literatura Comparata si Studii culturale,
editia a II-a, Brasov
Dupa Colocviul National de Literatura Contemporana de la sfârsitul lunii aprilie, un nou eveniment important din cadrul proiectului „Excelenta Culturala si Academica Brasoveana“, realizat de catre Facultatea de Litere (Departamentul de Literatura si Studii Culturale) a Universitatii Transilvania si finantat de catre Primaria Municipiului Brasov, s-a desfasurat în perioada 7-8 iunie în Aula „Sergiu T. Chiriacescu“. Conferinta Internationala de Literatura Comparata de sub egida ALGCR a avut în acest an o tema fertila („Alternative Modernities in Europe“) si s-a remarcat din nou printr-o organizare impecabila, multumita echipei compuse din Andrei Bodiu (director de proiect), Adrian Lacatus (decanul Facultatii de Litere), Rodica Ilie, Georgeta Moarcas si Cristian Pralea.
Programul conferintei fiind destul de încarcat, organizatorii s-au straduit, pentru o mai buna diseminare a ideilor, sa grupeze comunicarile invitatilor straini si români în functie de registrul tematic abordat. Drept urmare, sectiunile au purtat titluri care sa stârneasca interesul celor mai pretentiosi ascultatori si sa reflecte pluralitatea de perspective asupra subiectului în cauza. În afara de sectiunile propriu-zise, discursul asupra modernitatii alternative s-a coagulat în jurul sistemului de referinta trasat de catre cei trei keynote speakers: Virgil Nemoianu (Universitatea Catolica din Washinghton D.C.), Jean-Pierre Dubost (Universitatea Blaise Pascal, Clermont-Ferrand) si Mircea Martin (Universitatea Bucuresti).
Inconturnabila pentru disectia fatetelor secularizarii în context european s-a dovedit a fi problema transcendentei. Metamorfoza religioasa si nuantarile sale care au intrat în fluxul analizei au avut ca tinta constiinta individului prezentata ca „izgonita din rai“. Acest fapt s-a petrecut chiar din debutul conferintei, odata cu prezentarea profesorului francez Dubost – o prezenta degajata, hiperactiva. Comunicarea sa, intitulata „Monnaie, événement, écriture: la littérature à l’âge de la mondialisation“, a tratat principalele directii ale temelor ce urmau a fi dezvoltate: uitarea umanitatii în epoca vitezei si transferul ei în corpul masinii, „l’homme numérique“ absorbit în temporalitatea universului virtual (un timp divin care nu cunoaste uitarea), mitul lui Don Juan si „abstractia posesiunii“. Prin urmare, constiinta individului care sintetizeaza rapid o cantitate mare de informatii nu poate fi decât constiinta a unui corp non-uman, daca e sa ne raportam la câteva dintre lucrarile analizate de cercetatorul francez: „L’inhumain“ de Jean-François Lyotard sau „Le livre de l’oubli“ de Bernard Nöel. Acelasi teren a fost strabatut si de unii dintre universitarii brasoveni în lucrarile lor: Virgil Podoaba a vorbit despre experienta revelatoare „slaba“ si „tare“, Rodica Ilie si-a concentrat demersul asupra avangardei românesti, Georgeta Moarcas a oferit o noua viziune asupra strategiilor poetice utilizate de Blaga, Pillat si Arghezi, iar expunerea Paulei Armasar despre Omul Nou sovietic si a lui Dorin David despre discursul academic asupra religiei au atins acelasi grad de interes. În acest context e de remarcat contributia semnificativa pe care a avut-o invitatul special Cristoph Uehlinger (Universitatea Zürich) care, printre altele, a abordat si o problema de mare actualitate: raportul dintre religie si sistemul de învatamânt. Reflectii asupra aceleiasi arii tematice a prezentat si Caius Dobrescu (Universitatea Bucuresti), într-un amplu studiu despre evolutia si formele protestantismului în România interbelica. Perspective istorice, politice, chiar biologice asupra desacralizarii lumii moderne au putut fi identificate si în comunicarea lui Virgil Nemoianu „Alternatives and Variants of Modernizing Enlightement“. Cunoscutul universitar american si-a articulat discursul pornind de la „Iluminismul radical modernizant“, iar printre motivele care i-au sustinut demersul s-a numarat si acela ca secolul XIX a fost unul supus îndeosebi „încercarilor de continuitate“. O chestiune inedita a constituit-o propunerea lui Virgil Nemoianu de a decupa ca specie literara „romanul de mare amploare“, pe care promite ca îl va descrie într-un viitor studiu. De prezenta discreta si eleganta a profesorului Nemoianu am profitat si la lansarea primului volum al seriei sale de „Opere“, cuprinzând „Structuralismul“ si „Calmul valorilor“, la libraria St. O. Iosif. Aici au luat cuvântul Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Andrei Terian si Luigi Bambulea (coordonatorul seriei de autor „Virgil Nemoianu“), iar laudele lor l-au magulit pe invitat. Ironizând parerile gazdelor, Virgil Nemoianu a declarat ca nu a reactionat programatic împotriva regimului totalitar si s-a descris ca o persoana adaptabila, în relatii cordiale cu mediul filologic al acelei perioade. Cert este ca, asa cum remarca Andrei Terian, Virgil Nemoianu pasea înca de atunci cu încredere pe un road not yet taken al criticii românesti.
În cele doua zile ale conferintei, participantii s-a întrecut în trecerea Styxului teoretic; reconfigurari, propuneri de noi structuri, solutii care sa faca lumina în literatura europeana au constituit un punct forte al conferintei. Keynote address-ul lui Mircea Martin, cu titlul „Une étrange anti-modernité“, l-a portretizat pe antimodernul Fundoianu, un poet „devant la Révolution“. Expunerea sa a adus în centrul dialogului o figura provocatoare, în care se întâlnesc un modernist moderat, asa cum îl releva articolele sale literar-teoretice, si un antimodernist manifestat îndeosebi prin articole politice. Ipostazele antimodernului si ale postmodernului au fost, de altfel, reactualizate permanent. Viziunea plurivalenta asupra modernitatii a fost dezvoltata si prin tuse interdisciplinare de Sebastian Ivanescu (Universitatea RWTH Aachen), Tudor B. Ionescu (Universitatea Stuttgart) si Maria Nicului (Universitatea Bucuresti). Mai departe, aspecte ale teoriei literare ca instrument si paradigma ale gândirii au fost prezentate de Carmen Musat (Universitatea Bucuresti), iar Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu) a delimitat în lucrarea sa strategiile pragmatice si legitimatoare utilizate de critica româneasca din prima jumatatea a secolului XX. La capitolul de analize dedicate hibridizarii culturale în spatiul central– si est-european, s-au remarcat lucrarile semnate de Levente Szabo (Universitatea Babes-Boyai Cluj), Tapodi Zsuzsanna Mónika si Mihály Vilma-Irén (Universitatea Sapientia Miercurea Ciuc) si Adrian Lacatus (Universitatea Transilvania). Contributii deosebite pe sau în paralel cu aceste coordonate au adus lucrarile altor participanti, precum Tudoraki Grüncel Onkal (Universitatea Maltepe, Istambul), Daniel Puia-Dumitrescu (Universitatea Transilvania), Oana Soare (Institutul de Istorie si Teorie literara Bucuresti), Adrian Tudurachi (Institutul de Lingvistica si Istorie literara Sextil Puscariu, Cluj-Napoca), Vasile Spridon (Universitatea „Vasile Alecsandri Bacau“), Robert Elekes (Universitatea Sapientia Târgu Mures), Alina Pascu (Universitatea Ovidius Constanta), Catrinel Popa (Universitatea Bucuresti) si Lucia Terzea-Ofrim (Universitatea Bucuresti).
Sondarea alternativelor a înaintat pe urmele culturii populare si ale miscarilor „underground“, iar în aceste „purgatorii populare“ tensiunile lansate de teorie au fost temperate de apropierea si de familiaritatea umanului cibernetizat. Catalin Badea (Universitatea Transilvania) ne-a prezentat modernitatea sub lentila fictiunilor speculative, Romulus Bucur (Universitatea Transilvania) s-a remarcat printr-o comunicare multimedia, însotita de filme experimentale cu alura de videopoeme din anii ‘90, la a caror realizare a lucrat când facea parte din grupul aradean „Atelier 16“ (fondator Gheorghe Sabau). Cavalerul Pumnifer, eroul unuia dintre scurtmetrajele prezentate, a devenit repede o vedeta în rândurile publicului. O premiera a conferintei din acest an a fost sustinerea comunicarilor câtorva invitati din alte tari prin Skype. Raportul mult discutat dintre tehnologie si individ, pe care profesorul Dubost l-a initiat referindu-se la monadele care ne conecteaza la spatiul anonim planetar, a dat de furca la propriu, deoarece suspendarea conexiunii la internet a mai sabotat, din când în când, sectiunile online. Constiinta hi-tech, când s-a manifestat uman, a lasat loc interogatiei asupra democratiei în mediul virtual; astfel, Sorin Matei (Universitatea Purdue), Caius Dobrescu (Universitatea Bucuresti), Elijah Ferbrache (Fullbright ETA, Universitatea Transilvania) si Cristian Pralea (Universitatea Transilvania) au lansat niste ipoteze contemporane cu privire la puterea majoritatii si la manevrarea cunostintelor în contextul realitatii „întemeiate“ de Wiki software. Celelalte sectiuni online au avut ca reper cultura populara în calitate de combustibil al modernitatii alternative si au explorat, în acest sens, mastile regalitatii romane în operele politiste (Sudipto Sanyal – Universitatea Bowling Green State; Somnath Basu – Universitatea Jadavpur) si masca regalitatii carnavalesti, baroce (Ruxandra Ivancescu – Universitatea Transilvania). La acestea sunt de adaugat explorarile realizate de Colin Helb (Elizabethtown College), Jim Davis (Universitatea Kennesaw), Dan Shope (Universitatea Shawnee) si Mike
S. DuBose (Universitatea Toledo) privitoare la dinamica subculturilor si a festivalurilor populare, europene si americane, precum The Mothmen Festival din Virginia de West.
Pe înserat, dupa sfârsirea sesiunilor de comunicari, toti participantii au fost poftiti la o cina în cheie medievala; însa numai initiatii, adica cei care cunosteau parola, au putut trece de garzile cetatii. Din fericire, toti „conferentiarii“ au trecut testul, ceea ce a confirmat, daca mai era cazul, succesul acestei editii si, totodata, certitudinea ca vom astepta cu aceeasi nerabdare urmatoarea întâlnire, care va avea loc în 2015.