Sari la conținut

Imagine de copertă: Festivalul Cobor între stejari, 2024 |
Foto: Fundația Conservation Carpathia

„Augustin Buzura a fost, acum un sfert de secol, sufletul manifestării de la Smithsonian Institution. Născut undeva la marginile Maramureşului, s-a bucurat să vadă biserica de lemn de acasă străpungând cerul de lângă Capitoliu.”

articolul integral

Bucătărie traditională, ateliere de meșteșug, experiența somnului în hambare.
„Cobor între stejari”, un festival organizat de Fundația Conservation Carpathia

În Cobor intri, ca într-un portal, într-o lume intactă a comunității neatinse de globalizare și trivial, care își duce viața simbiotic legată de natură. De fapt, în Cobor, contactul nemijlocit cu sinele e ceea ce te marchează și te face să vrei să revii. 

Festivalul „Cobor între stejari” este realizat de Fundația Conservation Carpathia cu scopul de a pune în valoare pajiștile cu stejari seculari din jurul satului Cobor și de a prezenta eforturile de refacere a acestora. Fundația Conservation Carpathia a demarat în anul 2019 un proiect de reconstrucție ecologică în zonă, plantând până acum 550 puieți de gorun (Quercus petraea). Satul Cobor, unul dintre cele mai vechi sate transilvănene, este situat la mijlocul acestor pășuni de stejar unice în Europa. Localitatea se mai distinge prin pășunile cu înaltă valoare naturală, dar și prin sura de stepă care a revenit aici prin eforturile Fundației Conservation Carpathia.

articolul integral

Festivalul Internațional de Animație Gulliver

Eduard Șișu: „Ne-am asumat acest risc, de a propune în această ediție un program care e primit cu rețineri de către public.”

Am adus în fiecare an spectacole care să îi ajute pe oameni să înțeleagă teatrul. Mai nou, aducem spectacole de păpuși pentru adulți, un gen subdezvoltat în România și, mai ales, în Galați. Am adus anul acesta 2 spectacole, din Israel și din Ungaria.

Eveniment internațional de teatru pentru toate vârstele, cuprinzând spectacole şi activități dedicate atât copiilor, cât şi tinerilor şi adulţilor, festivalul din acest an a găzduit 23 de spectacole, printre care producții din Israel și Ungaria, o secțiune outdoor care a inclus ateliere de creaţie, activităţi de animaţie în aer liber și spectacole tip happening etc. și o secțiune de dezbateri și conferințe pe teme adiacente artelor spectacolului.

articolul integral

Amelia Gheorghiță despre Festivalul Șotron:
„O demonstrație că se poate închega o comunitate în jurul
unor activități construite și desfășurate în liniște și relaxare, fără brizbrizuri, muzică tare și exces de zahăr”

„La fiecare ediție există câțiva copii care plâng la final, când toată lumea strânge corturi, cară mese sau împachetează, de obicei prin ploaie – mereu plouă la final -, și vor musai un Șotron în fiecare zi, iar noi le dăm cărți, jocuri și îmbrățișări ca să-i împăcăm.”

„Șotron. Festivalul copilăriei” este cel mai mare festival din zona Moldovei care se adresează copiilor și părinților deopotrivă, adunând mii de participanți încă de la prima ediție. Șotron este un eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, un tur de forță al activităților cultural-educative dedicate publicului tânăr, desfășurate într-o atmosferă relaxată și plină de surprize.  

articolul integral

Jazz portughez
pe film și pe viu
la TIFF Cluj

Virgil Mihaiu:

„M-a bucurat enorm succesul de public al serii Laurent Filipe. Artistul îmi mărturisea că venise la Cluj plin de curiozitate, să cunoască vibranta atmosferă culturală din capitala provinciei transilvane a României, despre care îi vorbisem întotdeauna la superlativ.”

articolul integral

Raluca Păun:
„Nu este foarte ușor să faci oamenii să râdă fără tâmpenii,
fără umor facil.”

„Fizicul îmi dă o anume unicitate într-o lume în care toată lumea este foarte slabă. Eu, dacă sunt altfel, mai corpolentă, ies în evidență. Asta poate să-ți ia anumite roluri, să te îngrădească. Dar am jucat și logodnica în „Nuntă însângerată”. Andrei Măjeri m-a distribuit curajos în rolul logodnicei. Nu toată lumea a îmbrățișat propunerea: nu așa trebuia să arate logodnica.” 

Interviu realizat de Cristina Rusiecki

articolul integral

Narada Nest, programul care
a transformat
o adolescentă
în autor publicat

Narada Nest, lansat în 2023, este programul prin care Asociația Narada susține copii cu potențial care provin din medii vulnerabile. În iunie 2024, un volum de poezie scris de Alexandra Ana-Maria Constantin a fost publicat cu sprijinul programului. Tânăra autoarea era, la momentul lansării, elevă în clasa a XI-a a Liceul de Arte „Hariclea Darclée” din Brăila, secția Arta Actorului.

articolul integral

Fragmente
ale memoriei.
„Past Present”,
un proiect dezvoltat
de Asociația PETEC

Past Present” este un proiect dedicat memoriei și diferitelor moduri de a locui: în propriul corp, în spațiile din jurul nostru și în imaginație. Proiectul cartografiază simultan două tragedii geologice și ideologice: devastarea orașului Pompei în urma erupției Vezuviului și intervenția de nivelare a dealului Uranus în Bucureștiul anilor ‘80, pentru a face loc Casei Poporului și Bulevardului Victoriei Socialiste.

articolul integral

George Cristian Maior: „Problema inteligenței artificiale (AI) ”

Superpolitik
Fragment

Diverse definiții, pe care le putem considera oricum aproximative, arată că inteligența artificială: „se referă la mașini care răspund la stimulare în consonanță cu răspunsuri primite în mod tradițional de la oameni, luând în considerare capacitatea umană pentru contemplare, judecată și intenție…“[1] sau că ea este: „știința instruirii mașinilor pentru a învăța capabilități caracteristice omului… [inclusiv] până la punctul la care AI poate performa toate aptitudinile cognitive umane mai bine decât cei mai inteligenți oameni“.

articolul integral

Cât de mare este ascensiunea forțelor extremiste?
O analiză a partidelor politice din Parlamentul European

Autor: NICU ILIE

Ultimele alegeri europene și, în mod particular, ce a urmat acestora în Franța – unde au fost declanșate alegeri anticipate care au dus la un și mai mare blocaj politic – a făcut să se vorbească despre o ascensiune fără precedent a partidelor extremiste în Europa. România, de asemenea, trimite în Parlamentul European politicieni etichetați ca extremiști, iar ponderea acestora a fost propulsată în mod special de rezultatele obținute în diaspora, unde cei mai mulți dintre votanți sunt românii rezidenți în alte țări ale Uniunii Europene.

Sumar:

  1. Parlamentul cu mai multe date de naștere
  2. Primele grupuri politice trans-europene
  3. Componența politică a primului Parlament European
  4. Forțele dominante din primul Parlament
  5. Outsider-ii
  6. Forța partidelor de centru
  7. Nu există un singur extremism. Diagrama Hix-Lord
  8. Partide europene – Alte axe de analiză
  9. Noile (micro)ideologii politice
  10. Extremismul clasic, de stânga
  11. Evoluții politice centriste și înclinarea PE spre dreapta
  12. Ce s-a întâmplat cu centru-dreapta?
  13. Marile alianțe
  14. Extremismul de dreapta
  15. Cazul ESN
  16. Dreapta eurosceptică și extremistă
  17. Un extremism sau multe extremisme?
  18. Euroscepticismul și euroscepticismele
  19. Unde sunt extremiștii români
  20. Partidele europene în România
  21. Similare

Unde sunt extremiștii români:
Promovând un discurs violent și chiar făcând apologia unor forme de violență politică și socială, politicienii din zona AUR au adus, după 30 de ani, o primă forță politică extremistă în Parlamentul României. În alegerile europarlamentare din acest an au reușit să obțină mandate și în PE.
La constituirea celei de a zecea legislaturi, România a trimis la Bruxelles opt parlamentari AUR și ex-AUR. Doi dintre ei – din partidul Dianei Șoșoacă, exclusă din AUR – sunt neafiliați sau încă neafiliați.

Partidele europene în România:
Începând cu 2014, când a apărut un cadru legal specific, corelarea politică a partidelor din Europa a luat forma unor partide europene legal constituite. Aderența partidelor din România la aceste europartide a avut destul inconsecvențe. La un moment dat nu mai puțin de trei partide (PNL, PDF și UDMR), concurente între ele, erau membri ai Partidului Popular European. Pentru a fi primit în Partidul Socialist European, PSD a fuzionat cu un partid mult mai mic, dar care era deja membru.

articolul integral