Sari la conținut

Cel mai bun partid din Romania

Autor: VASILE SEBASTIAN DÂNCU
Apărut în nr. 364

Sunt sigur ca aceasta postare va avea multi musterii, deoarece traim într-o societate a clasamentelor. Publicitatea traieste tocmai din aceasta dorinta de clasament, de a fi în clasament, de a citi clasamente. Ne-am îndepartat atât de mult de viata si de experientele concrete încât cautam mereu sa ne spuna cineva ce este mai bun. Asa au aparut expertii si expertologia, oameni care de multe ori se insinueaza în viata noastra, mimând tot felul de forme de expertiza. Agentul imobiliar este un fost somer care în viata lui nu a construit o casa, dar noua ne explica tot ceea ce trebuie sa stim despre asta si ce este mai bun în domeniu. Consiliera de matrimoniale nu a reusit sa se marite desi a trecut de patruzeci de ani, dar ne da sfaturi foarte bune despre casnicie si despre pastrarea ei. Expertii si consultantii în politica ne cer multi bani sa ne spuna cum trebuie sa facem sa fim votati mereu, desi multi dintre ei nu au reusit sa fie votati vreodata – nici ca presedinti de asociatie de locatari. Toti ne hranesc cu sfaturi despre un lucru pe care nu-l cunosc. Nu sunt sociologi sau politologi, nici macar specialisti în marketing, dar au devenit indivizi pe care reporterii îi gratuleaza cu apelativul „Domn’ Profesor“.
De multe ori am fost întrebat de oameni simpli de pe strada care este cel mai bun partid politic, partidul care merita votat, cel care are politicienii cei mai seriosi si care va face lumea mai buna. Niciodata nu am raspuns la aceasta întrebare, chiar daca uneori, cu strângere de inima, îmi venea sa spun ca, prin comparatie, desi nu este perfect, partidul la care eram si eu arondat este cel mai bun. Nu am putut raspunde pentru ca întrebarea este prost pusa, iar raspunsul nu poate fi decât unul imbecil. De fapt, raspunsul nu conteaza, conteaza doar efectul de clasament. Cei care te respecta sau au încredere în tine te vor crede fara argumente, iar ceilalti te vor înjura copios oricum, tot fara sa te asculte, tot fara sa se uite ce este dincolo de eticheta.
Un partid care se intitula „cel mai bun partid“ a câstigat alegerile în Reykjavik, în 2010, chiar daca întregul lui program era o parodie dupa viata politica traditionala si era condus de un comedian. Promitea o schimbare imposibila, dar nu era cine sa rationeze serios. Poate ca multi nici nu se uitasera la oferta, era un nou partid si este bine sa aduci schimbare în viata politica. Ce sa mai spunem, un partid cu numele asta poate fi cel mai bun, deci haideti sa mergem sa-l votam, sunt oameni noi, iar daca sunt si tineri dupa buletin, atunci sunt sigur foarte mari specialisti.
Cel mai bun partid din România poate avea succes garantat si suntem siguri ca ne va da multe lucruri de care avem nevoie. Salarii si pensii mari, va face drumuri si poduri, va da zile libere si al treisprezecelea salariu. În plus, este important, nu ne va cere nimic în schimb. Cel mai bun partid ar trebui sa aiba un om cinstit la cârma, cinstit si serios, care sa ne trimita pachete de sarbatori, sa ne organizeze concerte în piata publica si sa faca bai de multime. Evident, este important sa-l putem atinge, ca doar este unul din popor, si sa ne facem poza cu el, sa trimitem copiilor în Spania sau în Italia sa vada ca se schimba lucrurile aici.
Partidul cel mai bun din România trebuie sa se nasca repede, sa putem absorbi fonduri europene si sa scapam de criza care ar putea veni dupa macrostabilitatea noastra. Criza din Franta, Italia, Portugalia sau Spania s-ar putea întinde si la noi daca nu vine acest partid mai repede. Sau, Doamne fereste, ar putea sa ne distruga linistea stabilitatii si cresterii macroeconomice vreo instabilitate si un trai subdezvoltat ca în Grecia.
Sunt sigur ca exista si cârcotasi care vor spune (poate fiind chiar convinsi!) ca Cel Mai Bun Partid din Romania exista. Da, sunt multi care stiu care este partidul cel mai tare de la noi si pe care îl voteaza mereu cu speranta ca le va aduce traiul cel bun. Dar, când partidul se arata la fel ca si cele pe care le-a parasit înainte, îsi schimba repede parerea si se muta la altul, care devine, la rândul lui, cel mai bun si mai serios partid; de fapt, singurul. Dar cel mai bun partid din România este sigur pe undeva prin zona. Multi sunt siguri ca trebuie doar gasit, ca o capsuna ascunsa sub frunze în Spania sau ca o ciuperca dintr-o scorbura de copac.
Din pacate, acest lucru este o iluzie si cei care citesc acest text au tot dreptul sa fie dezamagiti. Stiu multe despre partide, dar nu stiu daca este unul care este cel mai bun. Evident, chiar si eu tin cu unul din când în când, dar asta nu îmi da nici un argument sa spun ca este cel mai bun. Nici macar eu nu tin cu el pentru ca ar corespunde unor criterii stiintifice de evaluare a partidelor sau guvernantei moderne. Nici vorba, tin cu el pentru ca, în lupta dintre toreador si taur, eu tin cu taurul, nu cu nesuferitul si sclemberosul de toreador care masluieste lupta si-l ucide pe taurul cel fioros prin smecherii si ajutoare. Unde mai pui ca se si lauda cu asta si câteva zeci de mii de idioti îl aplauda frenetic, iar femeile orgasmeaza când trece el cu hainele aurite si pelerina rosie.
Cel mai bun partid din România ar trebui sa conduca guvernul când este votat, nu sa astepte ordine de la niste contabili de la FMI, care stiu doar ca trebuie sa privatizeze tot, pâna ce tara va deveni falita si total expusa. Daca am avea asa ceva, adica cel mai bun partid din România, atunci secretarul lui general nu ar avea curajul sa îl critice pe presedintele partidului atunci când acesta arata, în discurs, o fata europeana si demna, civilizata, în competitia cu o putere politica iesita deja de pe sine. Sigur ca partidul politic cel mai bun din România, presupunând ca ar exista, ar avea niste barbati care nu ar accepta ca baietii destepti sa vânda energie scumpa pensionarilor, care ar curma evaziunea fiscala legata de mâncare, cereale, petrol si multe altele. Cel mai bun partid ar trebui sa aiba si niste oameni cu ceva barbatie, care nu se sperie de rudele celor care comanda returnari ilegale de TVA pe banda rulanta.
Dar, prieteni, cel mai bun partid nu este o naluca, oamenii înca sunt siguri ca exista, trebuie doar analisti buni care sa-i recunoasca meritele. Daca am face un sondaj, cel mai bun partid din România cred ca ar obtine foarte multe procente, cu mult mai multe decât obtine un personaj imaginar, Septimiu Comsa, pe care-l masor din când în când si care sta destul de bine la notorietate sau încredere.
Sunt sigur ca fiecare alegator cauta ocazia sa-l voteze pe cel mai bun si, mai ales, sa voteze partidul care are si eticheta de cel mai bun, pentru ca, nu-i asa, cetateanul merita ce este mai bun. Nici sigla nu ar arata rau CBPR (Cel mai Bun Partid din România) si cred ca ar fi bine ca nici macar sa nu spunem programul. O sa le spunem alegatorilor ca le-am pregatit o surpriza, iar programul îl vom spune dupa ce câstigam alegerile. În caz contrar, ne pot critica cei care au facut politica pâna acum si care si-au batut joc mereu de popor. Nici slogan nu ne mai trebuie, deoarece numele partidului spune totul, iar excelenta nu se justifica, ea se impune ca evidenta. Am putea, daca ne grabim un pic, sa aducem parlamentari cu mandate, mai ales acum spre final de mandat, când multi tremura pentru viitorul lor politic. În fine, se deschid multe posibilitati, am putea sa ne înscriem în oricare Internationala (populara, socialista sau chiar liberala), am putea sa participam la alegeri europene si sa trimitem oameni în Parlamentul European. Daca luam puterea si vedem ca, peste un an sau doi, unii cârâie ca nu suntem cel mai bun partid, putem sa facem rapid ceva: anuntam ca toti membrii de partid au fost dati afara si în locul lor aducem romani din diaspora, cei care cunosc experienta adevaratei democratii.
Vedeti ce simpu este? O idee buna, un nume serios, oameni se gasesc din belsug. De alegatori nu mai vorbim, ei stau acolo si asteapta. Vor sa voteze ceva care sa-i razbune pentru doua decenii de falsificare a democratiei. Au si o memorie destul de scurta, nu-si aduc aminte prea multe din trecut; sunt oameni moderni, orientati spre viitor, chiar putin neatenti la prezent.