Ei sunt discreți, pentru că munca n-are timp de reclamă, lobby, publicitate excesivă… Nedeprinși cu lumina reflectoarelor, cu discursul autosuficient, cu zgomotul, ei rămân adânciți în muncă și studiu, cu preocupări și vise înalte… fără să uite totuși să profite de tinerețe. Ei nu fac zgomot, în schimb vorbesc rezultatele lor… Iar bucuria noastră e cu atât mai mare cu cât confirmările ne vin una după alta. Trei dintre tinerii aduși de curând în atenția publicului la rubrica ”România discretă” și trei premii noi, ca o dovadă a faptului că performanța nu este o întâmplare, nu este un moment… Ci o cale, un proces, vârful unui imens aisberg la baza căruia stau munca, seriozitatea, perseverența, talentul, bunul-simț, cultura, lectura…
Maia Pricopie: „Mi-am dat seama că scopul Generation Z a fost atins”
Inițiatoare a proiectului Generation Z, implicată în organizarea unor evenimente pe teme de interes european, Maia Pricopie este de curând câștigătoare împreună cu echipa a premiului Charlemagne (European Charlemagne Youth Prize). Vorbește cu emoție despre motivația demarării proiectului Generation Z.
”În vara anului 2019, la Festivalul de Film și Istorii Râșnov am auzit întrebarea ,,Tu ce faci pentru comunitatea ta?’’ și astfel am început să mă gândesc la impactul pe care îl am eu, ca individ, asupra lumii în care trăiesc.
În toamna anului 2019, cu ajutorul prietenei mele, Ilinca Pavel, și a altor colegi (Cristian Cristache, Vicentziu Mihăilă, Robin Bucur și David Istrati), am inițiat proiectul Generation Z cu scopul de a promova dialogul între generații, oferindu-le elevilor oportunitatea de a întâlni lideri din diferite domenii.
Astfel, în doi ani, am organizat evenimente pe teme de interes european precum sustenabilitate, oportunități de antreprenoriat în diferite țări, educație, dezvoltare personală, vanity publishing, drepturile refugiaților și granițele internaționale în cosmos.
Premiul Charlemagne (European Charlemagne Youth Prize) este un concurs pentru proiecte care promovează înțelegerea europeană și internațională. Competiția constă din două etape: una națională și una europeană. În fiecare toamnă, cei 27 câștigători naționali se întâlnesc la Aachen, unde au oportunitatea de a-și prezenta proiectele și de a-și împărtăși viziunile.
Deși am descoperit concursul cu câteva zile înainte de deadline-ul aplicației, am hotărât în echipă că este important să folosim oportunitățile pe care le întâlnim. Astfel, ne-am mobilizat și am lucrat împreună la prezentările necesare pentru a ne înscrie.
Vestea că am câștigat cel mai bun proiect la nivel național a fost primită cu multă bucurie de către toată echipa. Cu mult entuziasm, ne-am pregătit pentru următorul pas: un membru al echipei urma sa ne reprezinte la Aachen, unde am fost invitați pentru ultima etapă, decernarea premiilor europene.
Anul acesta sunt plecată într-un program de schimb de experiență în SUA, ca urmare a câștigării bursei FLEX. Din acest motiv, nu am putut participa fizic la decernarea premiilor. Astfel, Ilinca Pavel ne-a reprezentat în Aachen, Germania. Chiar dacă nu am fost prezentă fizic, am urmărit cu atenție festivitatea decernării premiilor online. Cu sufletul la gură, am așteptat să se anunțe cei trei câștigători europeni. În momentul în care se anunța premiul doi, am auzit cuvintele cheie care ne descriau proiectul: atunci mi-am dat seama că am câștigat. Apoi, am primit un apel video de la Ilinca: era deja urcată pe scena, cu premiul in mâini, ținând discursul de mulțumire. Totul s-a întâmplat foarte repede. Deși nu am fost fizic acolo, faptul că am participat on-line m-a făcut să mă simt la fel de emoționată ca și cum aș fi fost pe scenă.
Cred că este foarte important că am participat la această competiție. Timpul petrecut în echipă lucrând la aplicație și emoțiile pe care le-am trăit toți in așteptarea rezultatelor ne-au unit și mai mult. În plus, aprecierile legate de proiectul nostru (inclusiv din partea fostului Președinte al Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering) ne-au făcut să simțim că eforturile noastre au avut un impact asupra comunității în care trăim. Astfel, mi-am dat seama că scopul Generation Z a fost atins. Acum, îmi amintesc cu drag de întrebarea: Tu ce faci pentru comunitatea ta? Cred că dacă toți am fi ghidați după acest principiu, cu siguranță lumea noastră ar arăta altfel.” (Maia Pricopie)
Talida-Roxana Roman: „Acest premiu este o recunoaștere internațională”
Pe doctorul în arheologie Talida-Roxana Roman am prezentat-o ca fiind omul care luptă pentru un ideal: acela de a introduce Peisajul conflictual de la Pasul Prislop – Maramureș în patrimoniul UNESCO. De curând, cartea sa, „The Edge of Europe – Heritage, Landscape and Conflict Archaeology: First World War Material Culture in Romanian Conflictual Landscapes” a obținut un prestigios premiu acordat de Societatea pentru Studii Române (SRS) – organizație academică internațională interdisciplinară cu sediul în SUA, dedicată promovării cercetării și studiilor critice cu privire la toate aspectele culturii și societății diverselor popoare conectate cu România și Moldova.
În calitatea sa de organizație internațională cu răspândire globală, Society for Romanian Studies este cea mai importantă poartă de acces din lume către domeniile dedicate studiilor românești. Society for Romanian Studies acordă două premii: Premiul bienal de carte și Premiul anual pentru eseu dedicat studenților absolvenți. Comisia premiului de carte SRS, formată din Ruxandra Trandafoiu, Michael Stewart și Dragoș Petrescu a analizat paisprezece cărți publicate în domeniul Studiilor românești în istorie, științe politice, relații internaționale, antropologie și studii culturale. Cărțile recenzate au fost publicate în limba engleză în Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Olanda și România în 2019 și 2020.
Comisia a votat în unanimitate acordarea Premiului aferent celei de-a șasea ediție a Premiului Bienal de Carte Roxanei-Talida Roman pentru „The Edge of Europe – Heritage, Landscape and Conflict Archaeology: First World War Material Culture in Romanian Conflictual Landscapes” (Oxford: Bar Publishing, 2020). Decizia a fost luată în baza calității capitolelor bazate pe ample cercetări de teren, noutatea și importanța subiectului pentru domeniul studiilor românești și contribuția adusă la avansarea cunoștințelor referitoare la Primul Război Mondial în România. Cartea explorează siturile românești din Primul Război Mondial ca locuri de comemorare și patrimoniu și se concentrează asupra cazului particular al pasului Prislop din Maramureș.
„Acest premiu este o recunoaștere la nivel internațional a importanței acestei lucrări de cercetare pentru cultura românească. Dincolo de satisfacția personală, validarea acestui for internațional dedicat domeniului studiilor românești aduce un argument suplimentar în susținerea necesității stringente de a prezerva peisajul conflictual de la Pasul Prislop. Obținerea statutului de monument istoric pentru aceste situri de război, altfel spus clasarea acestora în Lista Monumentelor Istorice este primul pas necesar pentru a oferi protecție legală unei resurse culturale rarisime și de o însemnătate deosebită pentru identitatea noastră națională, dar aflată momentan în pericol iminent de degradare sau chiar dispariție. În contextul unui stat născut din experiența Primului Război Mondial, conservarea siturilor de război nu trebuie privită doar ca un act responsabil de prezervarea a patrimoniului național pentru generațiile următoare ci și ca o ineluctabilă datorie morală. Clasarea Pasului Prislop ca peisaj cultural conflictual conferă un spațiu de expresie pentru toate <vocile> războaielor mondiale care au rămas înăbușite până în prezent și a căror poveste o narează locurile de război. Peisajul conflictual de la Prislop constituie o categorie de patrimoniu neexplorată anterior și prin natura sa unică în lume, a cărui recunoaștere oficială ca valoare patrimonială răspunde exigențelor noilor nevoi de memorializare apărute la nivel național și internațional odată cu convertirea memoriei sociale în memorie culturală. Materializarea acestui proiect de conservare a culturii materiale de la Pasul Prislop este o datorie comună a tuturor celor care trăiesc și vor trăi pe aceste meleaguri și nu numai, pentru că noi toți suntem suma a ceea ce a fost.” (Talida-Roxana Roman)
Traian-Rareș Tuș: „Până la urmă, rezultatul a fost oarecum cel așteptat”
Elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, Traian-Rareș Tuș este un răsfățat al concursurilor, multiplu medaliat la olimpiadele internaționale de astronomie, matematică și fizică. Visează să creeze o companie care să dezvolte tehnologia cuantică sau aerospațială. Dar, până atunci, continuă seria premiilor. De curând, a obținut locul II la Balcaniada de Fizică, derulată în sistem on-line în Bulgaria.
Ce-a însemnat drumul spre acest concurs?
Calificarea mea la Balcaniadă a venit în urma poziționării pe locul al doilea național la Olimpiada Națională de Fizică a Societății Române de Fizică (ONF-SRF). Urmărisem desfășurarea acestei competiții (BPO) în anii precedenți, dar sincer nu mă așteptam să fiu selectat. După ce am aflat vestea cea mare, pe la începutul lunii august, am demarat pregătirile pentru olimpiada ce urma să aibă loc la finalul lui septembrie. În ceea ce a însemnat pregătirea efectivă, aceasta a fost intensă, ca de obicei. Totuși, spre deosebire de alte competiții, programa Balcaniadei a constat din noțiunii învățate în trecut, așadar am revizuit materialele parcurse deja. Nu pot spune că a fost un lucru bun sau rău, pregătirea fiind practic foarte asemănătoare cu cea pentru alte concursuri în ciuda acestui mic aspect.
Cum a fost desfășurarea on-line? E un avantaj sau un dezavantaj?
A decurs bine, destul de punctual și cu supraveghere bună, cu toate că au existat și puține dificultăți tehnice, de asemenea previzibile. În general, elevii fie se strângeau într-o locație comună la nivel de țară, fie la liceele unde studiau. În cazul meu, am susținut proba în cadrul Colegiului Național „Gheorghe Șincai”, cu ajutorul câtorva cadre didactice care au avut răbdare să îmi asigure cadrul și supravegherea necesare. Deși, după cum spuneam, competițiile care se desfășoară on-line sunt nelipsite de mici probleme organizatorice, eu consider că acestea reprezintă un avantaj pentru mine, nefiind nevoie să mă deplasez și să pierd vremea pe drum – e mult mai comod. Pe de altă parte, în cazul competițiilor internaționale pot spune că aș prefera ca acestea să se desfășoare fizic, întrucât parte din farmecul lor constă chiar în explorarea unor locuri diferite de către elevii din toate colțurile lumii.
Și emoțiile premierii în sistem on-line?
Am stat cu sufletul la gură. Din păcate, nu am reușit să iau parte la această festivitate desfășurată tot on-line, deoarece susțineam un alt examen în ziua aceea, dar am aflat rezultatele participanților ulterior de la părinții mei care luaseră parte la eveniment în locul meu. Până la urmă, rezultatul a fost oarecum așteptat, deși speram la puțin mai mult. Eram totuși mulțumit de reușita mea și de asemenea de faptul că în sfârșit emoțiile au luat sfârșit.
Ce urmează?
Finalul Olimpiadei Balcanice de Fizică a marcat începutul unei luni puțin mai liniștite din punct de vedere competițional, dar nicidecum una de pauză, întrucât la începutul lunii noiembrie urmează alte două competiții importante – Olimpiada Internațională de Astronomie (IAO), iar imediat după Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică (IOAA). Și acestea se vor desfășura de la distanță, la Piatra Neamț, respectiv la Câmpulung Moldovenesc, deși ar fi trebuit să se desfășoare în Italia și Columbia.
- Stelian Blagoslov, omul care face din metal altceva decât a învățat la școală și acum vizează un festival de artă la Baia Mare - 12 decembrie 2022
- O perioadă în care cuvântul de ordine este „frica” - 27 iulie 2022
- Între Gogol și Buhnici… - 21 iulie 2022