Audiența pe internet a produselor culturale din România este destul de rar analizată. Revista Cultura va publica începând cu luna septembrie rezultatele unei cercetări dedicate scriitorilor români. Universul cercetării reunește câteva mii de autori, principala secțiune a studiului fiind dedicată autorilor în activitate, care sunt în viață și au publicat volume noi în ultimii cinci ani. Analiza va include descriptori ai producției și distribuției de conținut artistic, indicatori comerciali, studii de audiență în toate tipurile de media și în produse digitale. În avanpremieră, vă oferim o scurtă sinteză statistică despre cei mai populari scriitori români pe wikipedia.
Precizări
Din start, datele privind audiența pe Wikipedia nu sunt aceleași cu datele preliminarii pe care le avem din studiul tuturor site-urilor și al audiențelor pentru toate platformele disponibile pe internet. Totuși, cu limitările inerente, datele din platforma wiki au utilitatea lor, mai ales că unele rezultate sunt surprinzătoare / contraintuitive.
Sunt disponibile mai multe instrumente digitale care valorifică datele de audiență din platforma wiki. Pentru autorii contemporani am utilizat tools-ul oferit de Pageviews WM Cloud, care este flexibil și a permis verificarea nume cu nume pentru câteva sute de autori susceptibili să fie prezenți într-un asemenea top de audiență. Pentru autorii mai vechi, am preluat lista Pantheon.World, care centralizează și clasifică audiențe la nivel global.
Autorii în activitate
Topul autorilor români în activitate este dominat de Mircea Cărtărescu. Cota lui de audiență pe Wikipedia, deja dublă față de autorii de pe locurile următoare, a fost propulsată de două noi evenimente. În iarnă, publicarea romanului Theodoros a dus la o creștere cu peste 200% a accesărilor. În primăvară, turneul american a dus la un alt val de interes. Mircea Cărtărescu are pe wikipedia pagini în 25 de limbi. Sub 33% din audiență vizează pagina în limba română.
Următorii clasați au audiențe aproximativ egale. Datele lunare arată chiar frecvente schimbări de poziție între autorii din acest interval. La momentul măsurării, în august 2023, „podiumul” clasamentului era completat de Andrei Codrescu și Norman Manea. Ambii sunt rezidenți în Statele Unite și, pentru amândoi, cea mai vizionată pagină este cea în engleză (90% – pentru Andrei Codrescu).
Pozițiile 4-12 sunt ocupate, în ordine, de Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Matei Vișniec, Tatiana Țîbuleac, Petru Popescu, Ioana Pârvulescu, Gabriela Adameșteanu, Tatiana Niculescu Bran și Doina Ruști. Pentru detalii, vezi articolul precursor Top 10 scriitori români contemporani pe wikipedia, pe blog.
În rezumat, primele 12 poziții au, în mod natural, un echilibru de gen: 6 scriitori și 6 scriitoare. Doar 5 autori din top 10 locuiesc în România. Ceilalți sunt în SUA (3) și în Franța (2). Dintre acești autori care scriu în principal în limba română, doar Tatiana Țîbuleac nu a avut rezidență în România. Ea s-a născut la Chișinău și locuiește în Paris.
Un alt autor cu o cotă de interes importantă pe Wikipedia este laureata Nobel, Herta Müller. Ratingul paginilor sale pe Wikipedia îl depășește puțin pe cel al lui Mircea Cărtărescu. Ea nu a fost inclusă în top pentru că scrie în germană, iar operele ei sunt traduse în română.
Clasicii
Spre deosebire de WM Cloud, care oferă doar integrarea unor serii statistice, proiectul Pantheon generează indici pe baza acestora. Astfel, statisticile includ și tendințele curente, dar și indici istorici care moderează rezultatele.
Pe primul loc în acest index se află Eugène Ionesco, autor franco-român care este prezent pe wikipedia cu pagini în 71 de limbi. Interesul față de el este, totuși, în relativă scădere. Pe doi, dar tot în scădere, este inițiatorul dadaismului, Tristan Tzara. Trecerea, în această perioadă, în patrimoniul mondial a operelor unor importanți autori dadaiști și suprarealiști a relansat semnificativ interesul pentru avangardă. Totuși, pentru cine consideră că Tristan Tzara nu are o operă semnificativă în limba română, locul următor este deținut de poetul Paul Celan. Toți trei au avut rezidența în străinătate în perioada cea mai importantă a creației lor și toți trei au decedat în Paris.
Conform indicilor multianuali, Herta Müller este, dintre scriitorii născuți în România și aflați în activitate, scriitorul care suscită cel mai mare interes. Ei îi sunt dedicate pe Wiki pagini în 104 limbi. Cele mai frecvente afișări sunt, evident, în germană, limba în care scrie autoarea stabilită de câteva decenii la Berlin.
În clasamentul care reunește autorii născuți în România, indiferent de limba în care au scris, pe 5 se află Elie Wiesel. Cea mai importantă parte a operei sale literare a fost scrisă după plecarea din țară, în Franța și în Statele Unite. Ca și Herta Müller, Elie Wiesel este laureat al Premiului Nobel, lui fiindu-i acordată medalia pentru pace.
Locurile următoare, în clasamentul general, conform indicilor Pantheon, sunt deținute, în ordine, de Mihai Eminescu, Jacob L. Moreno (inventatorul psihodramei – fără operă românească), Dimitrie Cantemir, Panait Istrati și Dositej Obradović (scriitor sârb din Banat, fără operă în limba română).
Netraduși
„La cuțite” cu scriitorimea română, înainte de plecarea în Franța, Eugen Ionescu are o operă românească, poetică, prea puțin semnificativă în comparație cu piesele sale pariziene. Integrarea sa în literatura română este discutabilă. Operele importante îi sunt traduse. Foarte asemănătoare este situația a multor altor scriitori expați.
Aplicând criterii asemănătoare celor definite de Booker Prize – ca opera să fie scrisă în limba națională, iar princepsul să fie apărut într-o editură locală – autorul cu cel mai mare index Pantheon este Mihai Eminescu. Lui îi sunt dedicate 65 de pagini pe wikipedia, în tot atâtea limbi. Anual, audiența acestor pagini se apropie de un milion de vizualizări. Pagina în română este cea mai accesată, cu peste 760.000 de accesări, urmată de cea în engleză (120.000).
Excluzându-l și pe Dimitrie Cantemir, care a scris în latină, dar și pe Panait Istrati, autor de limbă franceză, pe doi în topul indexului Pantheon se află un alt autor din „programa de bac”, Ion Creangă. Pe de o parte contestat – ca autor al unei opere pentru copii din alte epoci sau dedicat, în întregime, literaturii pentru copii și Young Adult, pe de altă parte repus în discuție de ecranizări cu un pronunțat caracter polemic, Ion Creangă rămâne un autor deosebit de important în economia literaturii române. Pe wiki are pagini în 30 de limbi. Cele mai vizualizate sunt paginile în română – peste 250 de mii de accesări – și engleză – 42 de mii.
Pe locul trei în acest clasament este I.L. Caragiale. Lui îi sunt dedicate articole în 37 de limbi. Cele mai accesate sunt paginile în română (181 de mii de vizualizări), engleză (31 de mii) și italiană (patru mii).
Vasile Alecsandri se află, în mod surprinzător, pe locul 4. Locul următor îi aparține lui Mihail Sadoveanu. (Am sărit peste alți șapte expați). Topul este completat de Tudor Arghezi (6), Liviu Rebreanu (7) și Mihail Sebastian (8 – o altă aparentă surpriză). Pe 9 și pe 10 – Ana Blandiana și Mircea Cărtărescu, singurii scriitori în viață prezenți în acest din urmă top.
Comparație
Diferența de rezultate dintre cele două surse este datorată unei metodologii diferite. Dar tocmai această diferență indică și un lucru pozitiv. Respectiv că autorii contemporani suscită din ce în ce mai mult interes. Ei sunt favorizați de statisticile pe termen scurt și care nu cumulează anii/deceniile precedenți/e. În statisticile unde datele sunt moderate, favorizați sunt doar autorii incluși în programa școlară.
- Cum poate arăta pacea în Ucraina și ce a fost în mintea lui Putin când a declanșat războiul? - 6 ianuarie 2025
- Matematica alegerilor prezidențiale: ce candidați vor fi pe listele din 2025? - 31 decembrie 2024
- Mașina rea și narativul mașinii rele - 29 decembrie 2024