Un chip umple cadrul. Păr roșcat, tuns scurt, o vizieră albastră trasă peste ochi, cer senin în spate. Capul e lăsat ușor pe spate, bărbia ridicată — poza clasică a portretului eroic, privit de jos în sus. Doar că, pe măsură ce te apropii, pielea se descompune într-o țesătură de puncte roșii, verzi și albastre.… Citește mai mult »Andrei Gavrilița: lumina care nu s-a reflectat de pe nimic

Articolul Andrei Gavrilița: lumina care nu s-a reflectat de pe nimic apare prima dată în Revista Cultura.