Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, fost ministru al Învățământului, face o analiză a propunerii de buget pentru 2023 și demontează părerea comună că Educația va avea anul viitor un buget în scădere. Cheia este descentralizarea. Într-adevăr, suma alocată în bugetul central se diminuează, dar cresc alocările la nivel local. În ansamblul său, bugetul prevăzut pentru educație va fi mai mare decât în acest an. Situația educației este departe de a fi optimă, dar în discuțiile pentru îmbunătățirea ei – prin reforme structurale și alocări de resurse – trebuie evitate argumentele bazate pe înțelegerea superficială și/sau greșită a situației reale. / Revista Cultura
„Orice discuție privind investiția în educație trebuie să plece de la informații exacte”
Remus Pricopie
Bugetul „Educației” reprezintă totalitatea cheltuielilor alocate pentru educație de către diferiți „ordonatori de credite” (definiție UNESCO). Cu cât nivelul de descentralizare este mai mare, cu atât mai mult fondurile alocate școlilor sunt direcționate prin autoritățile locale (recomandare UNESCO și Banca Mondială).
Orice discuție privind investiția în educație trebuie să plece de la aceste informații exacte, reale, nu de la citirea trunchiată a datelor. Peste tot în lume, „bugetul educației” nu este echivalent cu „bugetul Ministerului Educației”.
Acest lucru se întâmplă și în România. Procesul de descentralizare a început în 1999, odată cu trecerea infrastructurii școlare în responsabilitatea autorităților locale. Acest proces a continuat în anii care au urmat. Cu alte cuvinte, cheltuielile asociate dotării și întreținerii clădirilor școlare, bazelor sportive ale școlilor, terenurilor, transportului local pentru elevi, programului „cornul și laptele”, burselor elevilor, activităților extrașcolare, precum și alte cheltuieli materiale, se regăsesc în bugetele autorităților locale, nu la nivelul ministerului.
Când analizăm „bugetul educației”, propus pentru anul 2023, trebuie să „citim” toate sumele asociate tuturor ordonatorilor de credite. Astfel, pentru 2023, avem un buget pentru „domeniul educație” de 9,9 miliarde Euro (49,9 miliarde lei, ceea ce este echivalentul a 3,2% din PIB), față de 8,7 miliarde Euro, în 2022 (43,4 miliarde lei, respectiv 3,1 % din PIB).
În concluzie, pentru 2023, este prevăzută o creștere de 1,2 miliarde Euro, față de 2022.
O altă „tehnicalitate” necunoscută sau ignorată este aceea că bugetul se construiește în baza actelor normative existente. Prin urmare, măsurile prevăzute în „România Educată” vor fi baza legală pentru o creștere graduală a bugetului educației către obiectivul asumat de 6% din PIB. Iar adoptarea legilor educației, în primele luni ale anului 2023, va permite finanțarea noilor măsuri, prevăzute pentru anul școlar / universitar 2023-2024. Acest lucru va fi posibil chiar începând cu anului 2023, cel mai probabil cu ocazia rectificărilor bugetare, care vor avea loc în a doua parte a anului următor.
Având aceste informații corecte, putem începe o discuție serioasă despre eforturile depuse (sau nu) de către guvernanți pentru a sprijini educația. Pentru anul 2023, dacă ne uităm la cifre într-o manieră obiectivă și nu părtinitoare, atunci eu văd un start bun pentru actualul ministru al educației, Ligia Deca, și actualul ministru al finanțelor, Adrian Câciu: Guvernul României a alocat 1,2 miliarde Euro în plus pentru educație, cea mai mare creștere din ultimii ani.
Toate celelalte discuții sunt fie neștiință, fie politicianism.
/foto: Pexels
- De 1 decembrie, 5minutedeliteratură & Cărturești te invită la Short. Festival de proză scurtă - 30 noiembrie 2023
- Trenduri. Carte, 15.12.22 - 15 decembrie 2022
- Deși bugetul Ministerului Educației va scădea, bugetul educației va crește - 12 decembrie 2022