„La fiecare ediție există câțiva copii care plâng la final, când toată lumea strânge corturi, cară mese sau împachetează, de obicei prin ploaie – mereu plouă la final -, și vor musai un Șotron în fiecare zi, iar noi le dăm cărți, jocuri și îmbrățișări ca să-i împăcăm.”
Amelia Gheorghiță este PR la Muzeul National al Literaturii Romane Iași din anul 2013. Cu experiență de peste 10 ani în managementul evenimentelor și PR, este responsabilă de comunicarea și promovarea Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT. Coordonează mai multe proiecte culturale, printre care Șotron. Festivalul Copilăriei sau Street Delivery Iași. Dedică mult timp dezvoltării infrastructurii culturale, facilitează parteneriate între actorii câmpului cultural și este interesată de explorarea artei ca mijloc de atenuare a discrepanțelor și inegalităților sociale.
Anul acesta a avut loc a 11-a ediție a Șotronului. Iar tu l-ai ajutat să crească din 2014 până acum.
Festivalul ăsta e așa drăgălaș și a crescut așa frumos, cuminte și așezat, încât îmi pocnește inima de emoție când mă gândesc că a ajuns la 11-a ediție și continuă să producă atâta bucurie miilor de oameni. I-am dedicat mult timp și implicare, evoluția mea în sfera organizării de evenimente este strâns legată și de parcursul Șotron și sunt recunoscătoare că am avut ocazia de a crește, la rândul meu, printr-un proiect complex, care îmi face bine. Este printre singurele evenimente la care stresul nu mă ajunge din urmă, este luminos.
Am încercat să număr activitățile din program desfășurate pe durata unei zile și m-am oprit la 60. Dacă ne gândim că festivalul a durat 3 zile, ne putem da seama că munca din spatele lui a fost titanică. Cum avem spațiu pentru un gest de apreciere, spune-ne, te rog, cine este echipa din spatele acestui festival, oamenii de culise, invizibili pentru opinia publică, dar esențiali pentru ediția 2024 a Șotronului?
Într-adevăr, este oleacă de muncă în spatele festivalului, numai dacă te gândești la cercetarea de dinainte, de a găsi cei mai potriviți parteneri și activități relevante, sau birocrația stufoasă, inevitabilă când vorbim despre instituții de stat. Echipa de proiect este formată din oameni care lucrează la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, din diverse departemente: Alina Aron, Elena Borș, Dora Cană, Roxana Drugescu, Diana Leonte, Iulian Pruteanu, Cătălin Mihai Ștefan, Iunia Ștefan, Andreea Tacu. Am ales să-i numesc în ordine alfabetică tocmai pentru că munca fiecăruia în parte contează mult și e esențială, suntem niște rotițe care asigură bunul mers al lucrurilor, de la menținerea relației cu partenerii, vânarea de resurse și logistică, creionarea programului, coordonarea voluntarilor sau întocmirea numeroaselor documente.
În ce mod a evoluat publicul pe parcursul celor 11 ani și cum primesc copiii propunerile organizatorilor?
În perioada 2013-2014, orașul Iași trecea printr-o perioadă a nașterii evenimentelor culturale de amploare (FILIT, Street Delivery, FIE), iar terenul era fertil și energia publicului era fenomenală. Nici Șotron. Festivalul copilăriei (pe atunci se numea Șotron. Târg de cărți, jocuri și distracții) nu a făcut excepție, fiind primit cu multă căldură de publicul tânăr și de parteneri, poate și datorită entuziasmului creat de celelalte evenimente ale Muzeului Național al Literaturii Române Iași. Festivalul are un fan base mare, ne uimește an de an numărul tot mai ridicat, copiii revin an de an, pentru că ne străduim să fim relevanți și conectați la mișcările din această zonă. Avem încredere în partenerii noștri, care sunt actori activi în domeniul evenimentelor pentru copii și cunosc bine trendurile, ne consultăm cu ei, luăm decizii pentru un program care să-i atragă pe copii, dar și pe părinți. Avem noroc cu un public care ne primește an de an cu inimile deschise, curioși să descopere ce mai pun la cale organizatorii. Uneori, când mă plimb în oraș, mai ales în preajma festivalului, aud cum părinții își iau la revedere unii de la alții și-și spun „Ne vedem la Șotron!”, iar ceilalți răspund „Da, nu vreau să ratez așa ceva!” sau variațiuni pe această temă, a anticipării.
Șotron a îmbinat o multitudine de activități, de la cele care presupun lectura, educația financiară, educația pentru sănătate la activități cu caracter specific de entertainment. Care au fost atelierele din program cele mai căutate și iubite de către copii? Dar de către părinți?
Ziceam și mai sus că luăm des pulsul preferințelor copiilor și, având și experiența altor ediții sau a altor evenimente pe care le mai organizăm, încercăm să oferim o paletă cât mai largă de activități, dar insistăm ca acestea să aibă și o componentă educativă. Fiind echilibru în acest sens, am observat că pavilioanele partenerilor erau vizitate cu interes de copii, nu existau zone neexplorate. Ce mai pot spune este că anul acesta am avut câteva activități de la parteneri noi, care au prins foarte bine la public: pictură pe șevalet, demonstrații de capoeira sau de baschet. Și, desigur, spectaculoasele experimente chimice care atrag ca un magnet, la propriu. Părinții fac și ei parte din peisaj, de multe ori iau parte la activități care sunt gândite ca lucru în echipă sau se relaxează cu o limonadă la umbră. Am mai observat că mulți părinți au fost curioși să descopere Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, în timp ce afară copiii se jucau cu sens. Fiind închisă circulația auto pe strada din fața muzeului, copiii chiar erau în siguranță și părinții puteau vizita liniștiți.
Cum ajută Șotron piața antreprenorilor culturali locali?
Unul dintre scopurile festivalului a fost și acela de a pune în valoare partenerii și piața culturală ieșeană și națională. Într-un fel, festivalul redă foarte bine starea ofertei culturale pentru copii. Nu numai că participanții descoperă activități și pasiuni noi, dar în urma festivalului se leagă multe parteneriate și iau naștere proiecte de cooperare. Pentru unii antreprenori, Șotron este o rampă de lansare, iar pentru alții e o modalitate de a-și promova ofertele noi în rândul a mii de participanți, de a atrage și de a-și cultiva un public. Normal, după festival există o cerere mai mare pentru serviciile partenerilor, inclusiv pentru ale noastre, cum ar fi atelierele de educație muzeală, arheologie sau scriere creativă.
Din 2022 oferiți un program, Rezidențele Șotron, prin care sprijiniți autorii de cărți pentru copii. Beneficiarii sunt scriitori români și ucraineni. Povește-ne cum s-a născut această inițiativă și cum se conturează rezultatele ei?
Inițiativa a luat naștere când a izbucnit războiul din Ucraina. Atunci, căutam cât mai multe modalități de a ajuta refugiații și victimele războiului. Pe lângă strângeri de fonduri sau produse, am hotărât să convertim și proiectul la care lucram împreună cu Asociația ACVO, acela al unor rezidențe pentru autorii de cărți pentru copii, primele din România. Cum ne-am dat seama că mai ales scriitorii din Ucraina au nevoie de un moment de respiro pentru a crea în liniște, departe de zgomotul bombelor și a stresului continuu, în primul an am acordat 2 rezidențe pentru ucraineni și 1 pentru români. În 2023 și 2024 am avut câte 2 scriitori din România și câte unul din țara vecină, care au beneficiat de transport, cazare la Iași și o bursă în valoare de 4.000 lei. Un aspect important a fost că rezidenții s-au întâlnit cu copiii din zone defavorizate, copii pe care Asociația ACVO îi susține și face o treabă minunată, prin munca imensă dusă de Cristina Munteanu. Prin eforturile sale, copiilor li se facilitează accesul la cultură, având parte de vizite la muzee, teatru, cinema. Mai mult, asociația le construiește și dotează biblioteci sau organizează întâlniri și ateliere interactive. Scriitorii din Ucraina s-au întâlnit și cu copii ucraineni refugiați la Iași, în cadre emoționante, dar atât de necesare. Copiii ne-au mulțumit că au avut ocazia de a asculta povești în limba lor și de a discuta cu scriitorii de acasă. În plus, scriitorii au reușit să lucreze la proiectele lor literare, ceea ce ne-am și le-am dorit, unele cărți fiind deja publicate sau în curs de publicare.
Tema de anul acesta este ecologia. Cum ați ales-o și unde putem citi poveștile rezultate în urma rezidențelor?
Tema ecologică se aliniază viziunii Asociației ACVO, partenerul fără de care rezidențele Șotron poate nu ar fi apărut. Pe agenda asociației create de compania ApaVital se înscrie și protecția mediului, iar textele ludice, scrise de profesioniști, sunt cea mai bună metodă de a aborda aceste teme și de a răspândi bune practici. Poveștile vor fi reunite într-o broșură care va conține și exerciții, teme de gândire și va fi distribuită de către asociație.
Ce înseamnă un festival al copilăriei de o asemenea amploare pentru un oraș, în sens larg, și pentru Iași, în sens retrâns?
Multe oportunități: de învățare pentru copii, momente de respiro pentru părinții, inspirație pentru noi proiecte, promovare de obiceiuri bune. Festivalul este iubit de toată lumea, este o ocazie bună de a promova oferta culturală a orașului, de a pune în valoare muzeele și spațiile extramuzeale, o demonstrație că se poate închega o comunitate în jurul unor activități construite și desfășurate în liniște și relaxare, fără brizbrizuri, muzică tare și exces de zahăr. Mi se pare important de subliniat că la acest festival colaborează multe instituții de stat care pun la un loc resurse de tot felul, în dorința de a oferi ceva frumos și bun copiilor și de a facilita accesul la activități educative și antrenante celor care nu au parte în mod normal de așa ceva, participarea fiind una gratuită.
Fiecare dintre festivalurile ieșene de amploare implică mulți voluntari. Mi se pare o virtute modul în care reușiți să îi valorizați public și să le transmiteți recunoștința voastră. Câți voluntari a implicat Șotron anul acesta și care este profilul lor?
Avem mare noroc de implicarea voluntarilor, au o energie aparte și ajută foarte mult în desfășurarea festivalului. Anul acesta, am avut 30 de voluntari, majoritatea liceeni sau în primii ani de facultate, care au muncit cot la cot cu noi în timpul evenimentelor, mereu cu zâmbetul pe buze, chit că a fost foarte cald și programul încărcat. Printre aspectele remarcate de public și parteneri s-au numărat și solicitudinea voluntarilor, atitudinea lor proactivă și prezența lor veselă. Ne face și nouă bine, organizatorilor, să-i avem aproape, că ne molipsim de buna lor dispoziție și ne luăm o porție de entuziasm. Le mulțumim pe toate căile posibile, așa că o facem și acum. Mulțumim, dragi voluntari, că ne sunteți aproape!
Unde sunt copii există și umor. Ai o întâmplare hazlie din istoria festivalului pe care să o împarți cu noi?
La prima ediție a plouat foarte tare peste noapte și toată apa de pe un cort mi-a căzut în cap, udându-mă leoarcă, iar copilul unei prietene mi-a zis, înțelept: „bucură-te, este botezul Șotron!”. Este amuzant și duios totodată că la fiecare ediție există câțiva copii care plâng la final, când toată lumea strânge corturi, cară mese sau împachetează, de obicei prin ploaie (mereu plouă la final), și vor musai un Șotron în fiecare zi, iar noi le dăm cărți, jocuri și îmbrățișări ca să-i împăcăm.
Șotron. Festivalul copilăriei este cel mai mare festival din zona Moldovei care se adresează copiilor și părinților deopotrivă, adunând mii de participanți încă de la prima ediție. Șotron este un eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, un tur de forță al activităților cultural-educative dedicate publicului tânăr, desfășurate într-o atmosferă relaxată și plină de surprize. Anul acesta festivalul a avut loc în perioada 7-9 iunie 2024, în Grădina Muzeului „Vasile Pogor” și pe strada Vasile Pogor din Iași. Cea de-a XI-a ediție s-a aflat sub semnul ludicului, a jocului cu sens și învățături. Programul a însumat ateliere creative, întâlniri cu scriitori și artiști, sesiuni interactive de lectură, experimente, activități de pictură, dans, teatru, sport, arhitectură, concursuri cu premii și multe altele. Beneficiarele Rezidențelor Șotron, program aflat la cea de-a III-a ediție, Oksana Borovets (Ucraina) Luminița Alexandru și Simona Epure (România) s-au întâlnit cu copiii pe parcursul celor trei zile de festival.
Autor: Corina Taraș-Lungu