{"id":21442,"date":"2025-10-02T20:31:58","date_gmt":"2025-10-02T17:31:58","guid":{"rendered":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/?p=21442"},"modified":"2025-10-02T20:37:24","modified_gmt":"2025-10-02T17:37:24","slug":"liviu-maior-sarbatorit-de-editura-scoala-ardeleana-prin-publicarea-lucrarii-romanii-in-a-treia-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2025\/10\/liviu-maior-sarbatorit-de-editura-scoala-ardeleana-prin-publicarea-lucrarii-romanii-in-a-treia-europa\/","title":{"rendered":"Liviu Maior, s\u0103rb\u0103torit de Editura \u0218coala Ardelean\u0103 prin publicarea lucr\u0103rii \u201eRom\u00e2nii \u00een \u00abA treia Europ\u0103\u00bb\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Profesorul universitar Liviu Maior, istoric \u0219i personalitate a vie\u021bii publice rom\u00e2ne\u0219ti, este s\u0103rb\u0103torit la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 85 de ani prin apari\u021bia unui nou volum care sintetizeaz\u0103 decenii de cercetare dedicat\u0103 istoriei Transilvaniei \u0219i form\u0103rii statului na\u021bional rom\u00e2n.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Editura \u0218coala Ardelean\u0103 continu\u0103 tradi\u021bia de a-\u0219i celebra autorii prin publicarea unei c\u0103r\u021bi la zi aniversar\u0103. La \u00eenceput de octombrie, de ziua de na\u0219tere a istoricului, editura anun\u021b\u0103 lansarea lucr\u0103rii Rom\u00e2nii \u00een \u201eA treia Europ\u0103<\/strong>\u201c. Loialitate. Revolu\u021bie. Unitate (1848-1918)<\/strong>. Volumul, care apare sub egida Institutului de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i a Funda\u021biei Transilvania Leaders, reprezint\u0103 un tratat ce acoper\u0103 o perioad\u0103 istoric\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru formarea statului na\u021bional rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Noua carte reune\u0219te, \u00eentr-o form\u0103 revizuit\u0103, trei dintre lucr\u0103rile anterioare ale profesorului Liviu Maior: \u201eHabsburgi \u0219i rom\u00e2ni de la loialitatea dinastic\u0103 la identitate na\u021bional\u0103\u201d; \u201e1848\u20131849. Rom\u00e2ni \u0219i unguri \u00een Revolu\u021bie\u201d \u0219i \u201eAsocia\u021bionism \u0219i na\u021bionalism la rom\u00e2nii din Transilvania\u201d (par\u021bial), precum \u0219i c\u00e2teva studii publicate \u00een revista de cultur\u0103 \u0219i g\u00e2ndire strategic\u0103 \u201eSinteza\u201d. Perioada istoric\u0103 tratat\u0103 \u00ee\u0219i fixeaz\u0103 ca borne-reper doi ani simbolici pentru istoria universal\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103: 1848, anul izbucnirii Marilor Revolu\u021bii Europene \u0219i al contur\u0103rii dezideratului de creare a statelor na\u021bionale, cu accent pe Revolu\u021biile Rom\u00e2ne, \u0219i 1918, anul \u00eenfiin\u021b\u0103rii statului na\u021bional Rom\u00e2nia \u0219i al \u00eencheierii Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n\n\n\n

Volumul \u201eHabsburgi \u0219i rom\u00e2ni. De la loialitatea dinastic\u0103 la identitate na\u021bional\u0103\u201d, publicat ini\u021bial \u00een 2006, a reprezentat o contribu\u021bie la \u00een\u021belegerea complexit\u0103\u021bii rela\u021biilor dintre rom\u00e2nii transilv\u0103neni \u0219i Imperiul Habsburgic. Lucrarea a aprofundat pentru prima oar\u0103 no\u021biunea de \u201epatriotism dinastic\u201d, explicat\u0103 prin proiectele rom\u00e2ne\u0219ti de organizare a statului, anun\u021bate de elitele ardelene. Cartea \u201e1848-1849: Rom\u00e2ni \u0219i Unguri \u00een revolu\u021bie\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1998, a oferit o analiz\u0103 detaliat\u0103 a evenimentelor revolu\u021bionare din spa\u021biul transilv\u0103nean, eviden\u021biind dimensiunea na\u021bional\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor sociale din acea perioad\u0103. \u201eAsocia\u021bionism \u0219i na\u021bionalism la rom\u00e2nii din Transilvania\u201c, publicat\u0103 \u00een 2022, a studiat formele de organizare comunitar\u0103 \u0219i cristalizarea con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor transilv\u0103neni.<\/p>\n\n\n\n

Cariera \u0219i contribu\u021biile \u0219tiin\u021bifice ale lui Liviu Maior<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

N\u0103scut pe 2 octombrie 1940 \u00een Beclean, jude\u021bul Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, Liviu Maior a parcurs o carier\u0103 academic\u0103 care se \u00eentinde pe \u0219ase decenii. A absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj \u00een 1964 \u0219i a ob\u021binut titlul de doctor \u00een istorie \u00een 1974, sub \u00eendrumarea profesorului Mihail Dan. Parcursul s\u0103u didactic universitar a \u00eenceput tot la Cluj, unde a trecut prin toate treptele ierarhiei academice, de la asistent la profesor universitar titular \u0219i conduc\u0103tor de doctorate.<\/p>\n\n\n\n

Experien\u021ba interna\u021bional\u0103 a jucat un rol important \u00een formarea sa profesional\u0103. Liviu Maior a efectuat stagii de documentare \u0219i specializare \u00een Belgia, Fran\u021ba, Anglia, Italia, Germania, Austria \u0219i Ungaria, iar \u00eentre 1974 \u0219i 1982 a lucrat ca profesor asociat \u00een Statele Unite ale Americii. Aceast\u0103 deschidere c\u0103tre istoriografia occidental\u0103 i-a permis s\u0103 introduc\u0103 \u00een cercetarea rom\u00e2neasc\u0103 perspective metodologice moderne \u0219i s\u0103 contextualeze istoria na\u021bional\u0103 \u00een cadrul proceselor europene mai largi.<\/p>\n\n\n\n

Domeniile de specializare ale profesorului Maior acoper\u0103 aspecte fundamentale ale istoriei moderne a Rom\u00e2niei: mi\u0219carea pentru emanciparea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, solda\u021bii \u0219i ofi\u021berii rom\u00e2ni din Armata Austro-Ungar\u0103, istoria regimentelor de grani\u021b\u0103, rela\u021biile dintre rom\u00e2ni \u0219i Habsburgi, R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, Revolu\u021bia de la 1848, istoria, organizarea \u0219i ideologia Partidului Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania, mi\u0219carea memorandist\u0103, Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i Marea Unire din 1918.<\/p>\n\n\n\n

Contribu\u021bii institu\u021bionale \u0219i diplomatice<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00cen anul 1991, sub pre\u0219edin\u021bia de onoare a profesorului David Prodan, Liviu Maior a re\u00eenfiin\u021bat Centrul pentru Studii Transilvane, institu\u021bie care func\u021bionase \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103 \u00eentre 1942 \u0219i 1948. Ca prim director al acestei institu\u021bii \u0219tiin\u021bifice, a organizat activitatea de cercetare dup\u0103 principii moderne \u0219i a revitalizat publica\u021bia Centrului, Transylvanian Review \/ Revue de Transylvanie<\/strong>, singura revist\u0103 de istorie din Rom\u00e2nia clasificat\u0103 ISI.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1992 \u0219i 1996, Liviu Maior a de\u021binut portofoliul de ministru al Educa\u021biei din Rom\u00e2nia \u0219i a fost Pre\u0219edinte al Comisiei Na\u021bionale UNESCO. \u00cen 1994, a fost ales vicepre\u0219edinte al Conferin\u021bei Mondiale UNESCO \u0219i vicepre\u0219edinte al Conferin\u021bei Europene a Mini\u0219trilor Educa\u021biei de la Madrid. \u00centre 1994 \u0219i 1995, a fost membru \u00een Comitetul Mixt ONU-UNESCO pentru Drepturile Copilului. Cariera sa politic\u0103 a continuat \u00eentre 1996 \u0219i 2003, c\u00e2nd a fost ales senator \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, iar \u00eentre 2003 \u0219i 2005 a fost ambasador plenipoten\u021biar al Rom\u00e2niei \u00een Canada.<\/p>\n\n\n\n

Opera \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i recunoa\u0219tere academic\u0103<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Profesorul Liviu Maior este autor, coautor, editor \u0219i coordonator a peste 25 de volume \u0219i a peste 100 de articole, studii, prefe\u021be \u0219i recenzii ap\u0103rute \u00een reviste de specialitate sau de cultur\u0103, precum \u0219i \u00een volume colective din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate. Istoricii Ioan Bolovan \u0219i Mircea Gheorghe Abrudan consider\u0103 c\u0103 Liviu Maior a introdus \u0219i impus o viziune inovatoare asupra perioadei 1848-1920 din istoria rom\u00e2nilor, sco\u021b\u00e2nd la lumin\u0103 interpret\u0103ri ale modernit\u0103\u021bii, ale locului \u0219i rolului rom\u00e2nilor \u00een cadrul Imperiilor Austriac \u0219i Dualist, deschiz\u00e2nd astfel numeroase direc\u021bii de cercetare \u00een acord cu tendin\u021bele din istoriografia universal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Printre lucr\u0103rile sale se num\u0103r\u0103 \u201eCoresponden\u021ba lui Ioan Ra\u021biu cu George Bari\u021biu: 1861-1892\u201c (1970, \u00een colaborare cu Keith Hitchins), \u201eAvram Iancu (scrisori)\u201d (1972), \u201eTransilvania \u0219i R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 (1877-1878)\u201d (1977), \u201eMi\u0219carea na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania: 1900-1914\u201d (1986), \u201eMemorandul. Filosofia politico-istoric\u0103 a peti\u021bionalismului rom\u00e2nesc\u201c (1992), \u201eAlexandru Vaida Voevod \u00eentre Belvedere \u0219i Versailles\u201d (1993), \u201eRom\u00e2nii \u00een Armata Habsburgic\u0103: solda\u021bi \u0219i ofi\u021beri uita\u021bi\u201d (2004), \u201eAlexandru Vaida Voevod. Putere \u0219i def\u0103imare\u201d (2010), \u201eDoi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni \u0219i basarabeni \u00een r\u0103zboi. 1914-1916\u201d (2016), \u201eUn p\u0103rinte fondator al Rom\u00e2niei Mari, Alexandru Vaida Voevod (1872-1950)\u201d (2018) \u0219i \u201eDe la Marele R\u0103zboi la Rom\u00e2nia \u00centregit\u0103\u201d (2018).<\/p>\n\n\n\n

Liviu Maior a colaborat de asemenea la volume colective precum tratatul \u201eIstoria Transilvaniei\u201d (coordonatori Ioan-Aurel Pop, Thomas N\u00e4gler \u0219i Magyari Andr\u00e1s, 2003-2008) \u0219i tratatul de \u201eIstoria Rom\u00e2nilor\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. Pentru activitatea de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103, i-au fost acordate numeroase distinc\u021bii academice, inclusiv \u201eMeritul Academic\u201d \u0219i Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u00een 1993. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universit\u0103\u021bilor \u201ePetru Maior\u201d din T\u00e2rgu Mure\u0219 (2007), \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu (2008) \u0219i \u201eAndrei \u0218aguna\u201d din Constan\u021ba (2011).<\/p>\n\n\n\n

Volumul \u201eRom\u00e2nii \u00een a treia Europ\u0103. Loialitate. Revolu\u021bie. Unitate (1848-1918)\u201d este \u00een curs de apari\u021bie la Editura \u0218coala Ardelean\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profesorul universitar Liviu Maior, istoric \u0219i personalitate a vie\u021bii publice rom\u00e2ne\u0219ti, este s\u0103rb\u0103torit la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 85 de ani prin apari\u021bia unui nou volum care sintetizeaz\u0103 decenii de cercetare dedicat\u0103 istoriei Transilvaniei \u0219i form\u0103rii statului na\u021bional rom\u00e2n. Editura \u0218coala Ardelean\u0103 continu\u0103 tradi\u021bia de a-\u0219i celebra autorii prin publicarea unei c\u0103r\u021bi la zi aniversar\u0103. La… Cite\u0219te mai mult »Liviu Maior, s\u0103rb\u0103torit de Editura \u0218coala Ardelean\u0103 prin publicarea lucr\u0103rii \u201eRom\u00e2nii \u00een \u00abA treia Europ\u0103\u00bb\u201d<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":21443,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[885],"tags":[],"class_list":["post-21442","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-semnal"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/liviu-maior-85.webp","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":20294,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2019\/11\/editura-scoala-ardeleana-programul-lansarilor-de-carte-la-gaudeamus-2019\/","url_meta":{"origin":21442,"position":0},"title":"Editura \u0218coala Ardelean\u0103. Programul lans\u0103rilor de carte la Gaudeamus 2019","author":"Cultura","date":"15 noiembrie 2019","format":false,"excerpt":"Miercuri, 20 noiembrie 2019 Ora 13.00-15.00 \u00cent\u00e2lnirile Revistei SINTEZA. Invita\u021bi: Grigore Arbore, Ioan Chiril\u0103, Vasile Sebastian D\u00e2ncu, Ioan-Aurel Pop, Vasile Pu\u0219ca\u0219. Lansarea volumelor: Grigore Arbore, \u201ePericuloasele derive. Reflec\u021bii asupra unui prezent f\u0103r\u0103 viitor\u201d Ioan Chiril\u0103, \u201eA \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti ve\u0219nicia. Un dialog cu Sandu Frunz\u0103\u201d Ronald F. Inglehart, \u201eEvolu\u021bia cultural\u0103.\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eAparitii editoriale\u201d","block_context":{"text":"Aparitii editoriale","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/category\/aparitii-editoriale\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/Gaudeamus-Bucuresti-2019.jpg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/Gaudeamus-Bucuresti-2019.jpg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/Gaudeamus-Bucuresti-2019.jpg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/Gaudeamus-Bucuresti-2019.jpg?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":18821,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2014\/04\/liviu-g-stan-sange-de-pasare-pe-haine\/","url_meta":{"origin":21442,"position":1},"title":"Liviu G. Stan, S\u00e2nge de pas\u0103re pe haine","author":"Revista","date":"17 aprilie 2014","format":false,"excerpt":"\u201eRegizorul Dawid Jarek soseste \u00een Rom\u00e2nia pentru a turna un film despre trecutul misterios al mamei sale, Irena. \u00cen iarna \u00eentunecata si stranie a Brailei, \u00eei revin \u00een tonuri intense amintirile crimei petrecute \u00eentr-o padure din Polonia, crima care i-a mutilat copilaria. Iadul launtric \u00eel poarta pe Jarek asemenea unei\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eAgenda culturala\u201d","block_context":{"text":"Agenda culturala","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/category\/agenda-cultura\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":19380,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2014\/09\/liviu-radu-spaime\/","url_meta":{"origin":21442,"position":2},"title":"Liviu Radu, „Spaime”","author":"Revista","date":"11 septembrie 2014","format":false,"excerpt":"Spaime este a patra carte publicat\u0103 de Liviu Radu la Nemira \u00een ultimii doi ani, dup\u0103 Armata moliilor (2012) \u015fi La galop prin piramid\u0103 (2013), primele dou\u0103 volume din seria light fantasy Taravik, \u015fi culegerea de povestiri fantastice Golem, golem (2014); asta pentru a nu mai vorbi de numeroasele colabor\u0103ri\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eAparitii editoriale\u201d","block_context":{"text":"Aparitii editoriale","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/category\/aparitii-editoriale\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":20299,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2019\/11\/inscrieri-la-concursul-national-pentru-traducerea-poeziei-romanesti\/","url_meta":{"origin":21442,"position":3},"title":"\u00censcrieri la Concursul Na\u0163ional pentru Traducerea Poeziei Rom\u00e2ne\u015fti","author":"Cultura","date":"15 noiembrie 2019","format":false,"excerpt":"\u201eLidia Vianu Translates\u201d Edi\u0163ia a treia, noiembrie 2019 Acest concurs este deschis tuturor poe\u0163ilor care doresc s\u0103 fie tradu\u015fi \u00een limba englez\u0103 de Lidia Vianu. Poe\u0163ii c\u00e2\u015ftig\u0103tori vor fi tradu\u015fi \u015fi publica\u0163i \u00eentr-o antologie. Ne dorim poe\u0163i buni, \u015fi o antologie reprezentativ\u0103, cu care s\u0103 putem bate la u\u015fa unei\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201ePrimite la redac\u021bie\u201d","block_context":{"text":"Primite la redac\u021bie","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/category\/primite-la-redactie\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/logo-Concursul-Poetilor.png?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":19249,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2014\/07\/mircea-cartarescu-orbitor-i-iii\/","url_meta":{"origin":21442,"position":4},"title":"Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Orbitor, I-III,","author":"Revista","date":"17 iulie 2014","format":false,"excerpt":"A treia reeditare, la optsprezece ani de la apari\u0163ia primului volum, Aripa st\u00e2ng\u0103, \u015fi la \u015fapte de la apari\u0163ia celui de-al treilea, Aripa dreapt\u0103, Orbitor r\u0103m\u00e2ne capodopera \u00een proz\u0103 a lui C\u0103rt\u0103rescu, a\u015fa cum Levantul este cea a poeziei. Sigur, aici e loc de discu\u0163ii, c\u0103ci serio\u015fi candida\u0163i la titlul\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eAparitii editoriale\u201d","block_context":{"text":"Aparitii editoriale","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/category\/aparitii-editoriale\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":18048,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/2014\/03\/liviu-radu-golem\/","url_meta":{"origin":21442,"position":5},"title":"Liviu Radu, „Golem…”","author":"Revista","date":"13 martie 2014","format":false,"excerpt":"Liviu Radu, Golem, Golem \u015fi alte povestiri fantastice, Bucure\u015fti, Editura Nemira, 2014, 320 pagini, 28 lei \u201eOceane f\u0103r\u0103 margini, forturi ce poart\u0103 urmele unui trecut enigmatic, ora\u015fe \u00een care se petrec \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de ne\u00een\u0163eles, \u00eenc\u0103peri unde apar fiin\u0163e imateriale. Clipe ie\u015fite din timp, momente desprinse din curgerea banal\u0103, palpabil\u0103, a\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eAgenda culturala\u201d","block_context":{"text":"Agenda culturala","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/category\/agenda-cultura\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21442"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21450,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21442\/revisions\/21450"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/agenda\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}