Citind Supunere dupa zeci de cronici dedicate lui am avut un puternic sentiment de d\u00e9j\u00e0 lu. Cam tot ce era de spus s-a spus deja, asa ca reflexele mele de cititor nu puteau dec\u00e2t sa maimutareasca \u2013 adica sa repete \u2013 observatiile celor care au scris deja despre Supunere. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t nu este un roman cov\u00e2rsitor de complex cum fusese Particulele elementare. Totusi, Houellebecq nu se afla in punctul cel mai de jos al mediocritatii in care a intrat dupa acea timpurie capodopera. Romanul cuprinde c\u00e2teva pagini agreabile despre viata universitara franceza, desi MH, fara studii superioare, sustine ca nu o cunoaste dec\u00e2t indirect, din povestile altora. Apoi, Houellebecq e un eseist ascutit pe teme precum consumerismul (Platforma), cultura populara (Posibilitatea unei insule), arta contemporana (Harta si teritoriul) si politica (acest Supunere); remarcile lui sunt mai usor de inghitit dec\u00e2t editorialele si eseurile care se scriu ici si acolo.<\/p>\n
In ce priveste tema cartii \u2013 declansatorul intregului scandal si a hype-ului mediatic \u2013, ce i se poate reprosa lui Houllebecq nu e anti-islamismul. Scriitorul a evoluat de la diatribele din Platforma la o pozitie mult mai intelegatoare \u2013 cel putin in limitele cinismului sau fundamental. I se poate reprosa insa, sau doar constata, ca distopia in care islamistii pun m\u00e2na pe putere in Franta lui 2022 si chiureteaza in scurt timp toata laicitatea, toata modernitatea, toata Revolutia Franceza, inlocuindu-le cu o societate patriarhala \u2013 toate acestea au un aspect de cosmar fluent, dar nu mai putin infantil. Distopia politica a lui Houellebecq e un joc cu caluti de lemn, in care toate lungimile realitatii au fost simplificate, reduse la versiuni caricaturizate.<\/p>\n
Unul dintre meritele care nu trebuie trecute sub tacere este redescoperirea lui Huysmans. Poate ca editorii seriei La Pl\u00e9iade vor lua sugestia lui Houellebecq in serios si vor reedita acest scriitor in colectia care se balaceste in ultimii ani intre literatori mediocri precum Drieu La Rochelle si alegeri pur si simplu scandaloase precum Jean d\u2019Ormesson.<\/p>\n
<\/p>\n