feb.
20
mie
Spiritele unui secol. Colecția Ádám Kovács – o expoziție, două locații
feb. 20 – mart. 17 toata ziua
Spiritele unui secol. Colecția Ádám Kovács - o expoziție, două locații

Vernisaj: 20 februarie 2019, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Piața Unirii, nr. 30, începând cu ora 18:00

Expoziția Spiritele unui secol reunește o selecție de peste 100 lucrări din colecția Ádám Kovács din Budapesta, piese expuse în două locații: Muzeul de Artă Cluj-Napoca  și Galeria Quadro.

Una dintre caracteristicile colecției o reprezintă atât faptul că nu se limitează la prezentarea „școlilor naționale”, cât și modul în care îmbină piesele moderne cu cele contemporane. Colecționarul nu respectă o anumită listă obligatorie de nume, se mișcă liber între genuri și stiluri, alăturând pe pereți lucrări care inițial nu au avut nimic de-a face unele cu altele. Cu această privire proaspătă, lipsită de prejudecăți, el observă afinități între lucrări, amplificându-le forța și îmbogățindu-le lectura.

Colecția crește pe mai multe fronturi: personalitățile artistice radicale, artiștii dramatici, suprarealiștii, neoavangarda, arta contemporană. Mai nou, acestora li se alătură o perspectivă regională și europeană mai largă, intrând în colecție importante lucrări ale unor artiști români, germani, francezi  etc.

La Muzeul de Artă Cluj Napoca se urmărește prezentarea cronologică, oferindu-se o lectură lineară, de la operele senine și pline de bucuria vieții ale Belle Epoque-ului, până la mozaicul meticulos realizat și totuși ironic al spaniolului Enric Fort Ballester și al românului Șerban Savu, realizat în 2017, în epoca capitalismului târziu.

Materialul expus la Galeria Quadro prezintă colecția pe baza unor tematici și pe căutarea unor afinități între lucrările din perioada interbelică și până în prezent. Dramatismul secolului 20 este surprins de aceste lucrări: deși doar rar există corespondențe stilistice între ele, se înrudesc prin modul de raportare la marile evenimente ale lumii și la sensibilitatea față de vulnerabilitatea individului. Tablourilor interbelice, semne de exclamație despre existența umană, le-am alăturat lucrări ale neoavangardei, precum misterioasa piesă a lui Miklós Erdély, cu bitum scurs, care face parte din ciclul Armageddon, mărturiile fotografice ale body art-ul lui Tibor Hajas sau instalația lui Alexandru Antik, intitulată „Subjektiv Fluxus”.

mart.
7
joi
„Lecturi sonore” cu Andreea Răsuceanu @ Facultatea de Litere, Universitatea București
mart. 7@2:00 pm – 4:00 pm
„Lecturi sonore” cu Andreea Răsuceanu @ Facultatea de Litere, Universitatea București

Întâlnire cu Andreea Răsuceanu și romanul ei, „O formă de viață necunoscută” (pentru care a primit premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România, și care a fost selecționat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, Franța), prilej de a discuta și despre colecția de literatură română contemporană pe care o coordonează la Editura Humanitas din vara anului 2017.

Invitat: actrița Adriana Moca

Moderator: Cristina Bogdan

mart.
12
mar
Liviu Chelcea la Idei în Agora @ Casa Filipescu-Cesianu
mart. 12@6:00 pm
Liviu Chelcea la Idei în Agora @ Casa Filipescu-Cesianu

Sociologul Liviu Chelcea este invitatul lui Sorin Antohi la conferința Idei în Agora cu tema „București-New York tur-retur, via antropologie urbană”. Plecând dintr-o cercetare de teren efectuată în București și în New York, tema are ca puncte centrale studiul inegalităṭilor sociale, consumerismul, capitalismul, conceptul de cetăṭenie urbană, precum și materialitatea, imaginarul și ecologia orașelor.

Liviu Chelcea (n. 1974) este profesor de Sociologie la Universitatea din București. După licența în Sociologie (București) a urmat masterate în Istorie (la CEU) și Antropologie (la University of Michigan), unde a obținut și doctoratul. Cercetările sale de sociologie și antropologie urbană au atins multe dintre temele acute ale societății românești, între care locuirea, naționalizarea din anii 1950, patrimoniul industrial, regenerarea urbană. În 20018 a publicat la Polirom lucrarea Bucureștiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare și regenerare urbană.

În avancronica evenimentului de la Muzeul București, Liviu Chelcea consideră deficitar nu doar urbanismul din România, ci și cadrul în care el este gândit și planificat. „Îmbogăṭirea discuṭiilor despre București, spune Liviu Chelcea, poate fi făcută prin lărgirea vocabularului politic și conceptual, actualmente încă limitat și pendulând, de obicei, ȋntre ȋncurajarea investiṭiilor imobiliare, «ghetouri» consumeriste și protejarea patrimoniului”.

Intrarea este liberă. Dialogul va fi transmis live pe https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

apr.
19
vin
Târgul de Florii la Muzeul Național al Țăranului Român @ Muzeul Național al Țăranului Român
apr. 19@10:00 am – apr. 21@6:00 pm
Târgul de Florii la Muzeul Național al Țăranului Român @ Muzeul Național al Țăranului Român

La Târgul de Florii participă încondeietoare, țesătoare, împletitoare, cusătorese, iconari, olari, lingurari, pielari, rudari… meșteri vechi, care și-au dovedit iscusința de-a lungul timpului și care duc mai departe tradiția meșteșugului lor.

O mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri: Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele. De-ale gurii: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.