feb.
15
vin
Laura Nicolae, «Respiraţia formelor», ICR Veneția
feb. 15 – mart. 1 toata ziua
Laura Nicolae, «Respiraţia formelor», ICR Veneția

Pictura Laurei Nicolae aduce pe scena artistică italiană o contribuţie culturală nouă, datorită caracterului transcultural al imagisticii sale. Sensibilitatea formală şi cromatică şi-a format-o, la începuturile activităţii artistice, în contact cu arta medievală a ţării sale de origine, România, pictând icoane tradiţionale în stil bizantin. Pe această bază culturală s-au decantat, prin esenţializare, formele şi sugestiile transmise de impulsurile coloristice. A urmat drumul acelor maeştri care cred că la abstractizare se poate ajunge doar după o solidă înţelegere a modalităţilor de transformare a materiei pictorice în forme simbolice. La observarea atentă a drumului spre abstract a picturii europene şi americane din secolul XX s-a adăugat interesul artistei pentru tradiţia vizuală şi de gândire a Orientului îndepărtat, cu precădere cultura niponă şi taoistă. Acest interes se traduce în adoptarea unor elemente compoziţionale tipice, cum ar fi asimetria şi prezenţa funcţională a spaţiului gol pe pânză. De asemenea, artista se inspiră din stilul Haiga, compoziţii care presupun alăturarea unor scurte poezii de 17 silabe (haiku) cu imagini de multe ori extrem de sintetice. Acest amestec de influenţe culturale oferă şansa unor creaţii al căror caracter nedefinit lansează o provocare vizitatorului, care va da o interpretare personală semnelor lăsate pe pânză în mod mai mult sau mai puţin aleatoriu. Un aspect de asemenea inovativ este tehnica folosită pentru realizarea picturilor. Artista intervine numai parţial, dispunând culorile pe pânză: ea lasă ca apa să le transporte, creând spontan jocuri de forme. Picturile rezultate din demersurile artistice ale Laurei Nicolae sunt un exemplu fericit de integrarea a stilemelor din arta culturii române printr-o perspectiva în care se creează o linie de continuitate între aspectul naţional şi cel internaţional, fără ca elementele tipic româneşti să se piardă în acest schimb constant. (din eseul curatorial)

Laura Nicolae este istoric de artă, absolventă a Universităţii din Padova, care şi-a urmat, în paralel cu activitatea curentă, pasiunea de pictoriţă autodidactă. Este membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România. A expus în numeroase expoziţii personale şi colective în Italia (2005, 2011, 2013, 2019), Peru (2015), Japonia (2015, 2017), Grecia (2016) şi Germania (2016). A realizat ilustraţie de carte şi a publicat de curând volumul în limba italiană şi engleză «Haiga a modo mio» (2018).

România, prezentă la Festivalul Internațional al Filmului de Dragoste
feb. 15 – feb. 22 toata ziua
România, prezentă la Festivalul Internațional al Filmului de Dragoste

Festivalului Internațional al Filmului de Dragoste / Festival International du Film d’Amour (FIFA) Mons (15-22 februarie 2019).

FIFA Mons include filmul Povestea unui pierde-vară r.: Paul Negoescu (2018, RO|BG, 100 de minute), proiectat, în premieră în Belgia, în prezența regizorului, la Auditorium Abel Dubois din Mons. „«Nu am crezut niciodată că voi face un film în stilul lui Allen»”, a spus în avanpremieră Paul Negoescu pentru revista Variety, declarând că admiră filmele regizorului american.

Paul Negoescu (n. 1984, București) este regizor, scenarist, producător. Absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică„I.L.Caragiale” (promoţia 2008, clasa Laurenţiu Damian, Dinu Tănase), preparator regie film UNATC, înfiinţează în 2013 casa de producţie de filme independente Papillon Film. De asemenea, inițiază, împreună cu Ana Drăghici, Programul „Film+” pentru susținerea tinerilor cineaști. A fost numit ambasador onorific al Festivalului Filmului European 2017. Încă din timpul studenţiei, realizează o serie de scurtmetraje remarcate în competiţiile naţionale şi internaţionale: ExamenRadu+AnaTârziuAcasă.

O altă prezență românească în festivalul de la Mons este regizorul Adrian Silișteanu, invitat al FIFA Mons în calitate de membru al juriului internațional de scurt metraj. Adrian Silisteanu (n. 1975, Bacău) a studiat cinematografia la București, dar a urmat și cursurile de cinematografie digitală la Institutul Național al Audiovizualului din Paris. Din 2005, a lucrat în principal ca regizor de imagine pentru multe filme de lung și scurt metraj, mai multe serii TV și reclame. În același timp, a scris și a realizat câteva proiecte, printre care se numără și filmul Scris / Nescris, care a câștigat mai multe premii.

Dintre filmele regizate de Adrian Silișteanu, amintim: Regizor de scurt metraj: Afganistans (2019), Scris / Nescris (2016), Șanțul (2013), director de imagine: Jandarmul (2019, director: Dan Chișu), Un om la locul său (2018, regizor: Hadrian Marcu), Shabab Sheyab (2018, regizor: Yasir Al-Yasiri), Fixeur (2016, regizor: Adrian Sitaru).

Proiectul face parte din strategia ICR de promovare a cinematografiei românești în spațiul BeNeLux.

feb.
16
sâm
Ateliere pentru copii la Muzeul Satului
feb. 16 – mart. 3 toata ziua
Ateliere pentru copii la Muzeul Satului

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” continuă seria de ateliere pentru copii, sub genericul Călător prin tradiţii…, de data aceasta de Dragobete și Mărțișor. Îndrumaţi de meşteri populari şi artişti plastici, copii vor confecţiona, cu prilejul celor două sărbători ale începutului de primăvară – Dragobete şi Mărţişor – păsări, flori din lână împâslită şi din fir textil, podoabe populare – zgărdane, brăţări – şi, desigur, mărţişoare tradiţionale. Atelierele vor avea loc la sfârşit de săptămână – 16, 23, 24 februarie şi 2, 3 martie 2019 şi sunt organizate cu scopul de a le oferi celor mici un mod de a petrece timpul liber prin implicarea în activităţi creative.

 

Data / ora

Atelier

Locaţie

Preţ

Nr. locuri

16 februarie

2 ateliere

Orele:

11.00 – 12.30

12.30 – 13.30

Atelier de decoraţiuni din

lână împâslită

(pregătiri de Dragobete)

coordonator

Liliana Ghiţă

Sala „Levănţică” – Arhondaric, Şos. Kiseleff nr. 28

25 lei /copil

15 copii / atelier

23 februarie

2 ateliere

Orele:

11.00 – 12.30

12.30 – 13.30

Atelier de confecţionat

păsări din fir textil

(pregătiri de Dragobete)

coordonator Luminiţa Voica

Sala „Levănţică” – Arhondaric, Şos. Kiseleff nr. 28

25 lei /copil

15 copii / atelier

24 februarie

2 ateliere

Orele:

11.00 – 12.30

12.30 – 13.30

Atelier de

podoabe populare

(de Dragobete şi de Mărţişor)

coordonator

Raluca Pascaru

Sala „Levănţică” – Arhondaric, Şos. Kiseleff nr. 28

25 lei / copil

15 copii / atelier

2 martie

2 ateliere

Orele:

11.00 – 12.30

12.30 – 13.30

Atelier de mărţişoare din

fir textil

(de Mărţişor)

coordonator Luminiţa Voica

Sala „Levănţică” – Arhondaric, Şos. Kiseleff nr. 28

25 lei /copil

15 copii / atelier

3 martie

2 ateliere

Orele:

11.00 – 12.30

12.30 – 13.30

Atelier de mărţişoare

(de Mărţişor)

coordonator

Raluca Pascaru

Sala „Levănţică” – Arhondaric, Şos. Kiseleff nr. 28

25 lei /copil

15 copii / atelier

feb.
20
mie
Spiritele unui secol. Colecția Ádám Kovács – o expoziție, două locații
feb. 20 – mart. 17 toata ziua
Spiritele unui secol. Colecția Ádám Kovács - o expoziție, două locații

Vernisaj: 20 februarie 2019, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Piața Unirii, nr. 30, începând cu ora 18:00

Expoziția Spiritele unui secol reunește o selecție de peste 100 lucrări din colecția Ádám Kovács din Budapesta, piese expuse în două locații: Muzeul de Artă Cluj-Napoca  și Galeria Quadro.

Una dintre caracteristicile colecției o reprezintă atât faptul că nu se limitează la prezentarea „școlilor naționale”, cât și modul în care îmbină piesele moderne cu cele contemporane. Colecționarul nu respectă o anumită listă obligatorie de nume, se mișcă liber între genuri și stiluri, alăturând pe pereți lucrări care inițial nu au avut nimic de-a face unele cu altele. Cu această privire proaspătă, lipsită de prejudecăți, el observă afinități între lucrări, amplificându-le forța și îmbogățindu-le lectura.

Colecția crește pe mai multe fronturi: personalitățile artistice radicale, artiștii dramatici, suprarealiștii, neoavangarda, arta contemporană. Mai nou, acestora li se alătură o perspectivă regională și europeană mai largă, intrând în colecție importante lucrări ale unor artiști români, germani, francezi  etc.

La Muzeul de Artă Cluj Napoca se urmărește prezentarea cronologică, oferindu-se o lectură lineară, de la operele senine și pline de bucuria vieții ale Belle Epoque-ului, până la mozaicul meticulos realizat și totuși ironic al spaniolului Enric Fort Ballester și al românului Șerban Savu, realizat în 2017, în epoca capitalismului târziu.

Materialul expus la Galeria Quadro prezintă colecția pe baza unor tematici și pe căutarea unor afinități între lucrările din perioada interbelică și până în prezent. Dramatismul secolului 20 este surprins de aceste lucrări: deși doar rar există corespondențe stilistice între ele, se înrudesc prin modul de raportare la marile evenimente ale lumii și la sensibilitatea față de vulnerabilitatea individului. Tablourilor interbelice, semne de exclamație despre existența umană, le-am alăturat lucrări ale neoavangardei, precum misterioasa piesă a lui Miklós Erdély, cu bitum scurs, care face parte din ciclul Armageddon, mărturiile fotografice ale body art-ul lui Tibor Hajas sau instalația lui Alexandru Antik, intitulată „Subjektiv Fluxus”.

feb.
26
mar
Idei în Agora – Ana Blandiana despre Memorialul anticomunismului @ Casa Filipescu-Cesianu
feb. 26@6:00 pm
Idei în Agora - Ana Blandiana despre Memorialul anticomunismului @ Casa Filipescu-Cesianu

Muzeul Municipiului București organizează marți, 26 februarie 2019, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), un nou eveniment din seria Idei în Agora. Ana Blandiana va susține o conferință cu tema „Un memorial între două Europe”. Conferința va fi urmată de dialog cu Sorin Antohi. Intrarea este gratuită.

Sorin Antohi – „Întâlnirea cu Ana Blandiana încheie un ciclu de trei dezbateri succesive dedicate istoriei și memoriei, în care au mai intervenit Gabriel Andreescu (despre globalizarea ipocriziei și etica umanistă a memoriei, de la aspectele morale și ideologice la cele juridice) și Mircea Dumitru (despre adevăr și trecut în filozofia analitică și în teoria istoriei).

Înainte de 1989, într-o epocă în care agora era în suferință, sub control strict și adesea sub sechestru, Ana Blandiana a avut curajul de a vorbi prin poezie și proză fantastică despre memorie, adevăr, trecut și – direct sau prin implicație, aluzie și absență – despre prezent. Astfel, ideile sale au contribuit la apariția, extinderea treptată și radicalizarea unui spațiu public alternativ, o contracultură în care partidul-stat era contestat și subvertit prin atitudini și texte care mergeau de la rezerva interioară și „rezistența prin cultură” la disidență și opoziție.

După 1989, alături de Romulus Rusan, Ana Blandiana a continuat această muncă în agora Tranziției, inițiind și sprijinind decisiv mișcări civice și partide politice, organizații non-guvernamentale și instituții destinate recuperării memoriei și construcției unei societăți libere. Memorialul de la Sighet reprezintă în acest sens deopotrivă monumentul unor eroi din trecut și o școală civică pentru prezent și viitor. Opera literară a marii scriitoare și opera sa contraculturală din vremurile comunismului de stat se completează în acest mod cu opera de personalitate exemplară a societății civile într-o epocă în care democrația liberală se dovedește un orizont aproape utopic”.

Ana Blandiana – „Memorialul de la Sighet, care ţine în viaţa mea locul unor cărţi nescrise, este el însuşi o carte, o carte de învăţătură în înţelesul pe care îl dădeau acestei locuţiuni cronicarii, un manual de memorie, mai precis un abecedar pentru învăţarea alfabetului recuperării memoriei. Pentru că cea mai mare victorie a comunismului – o victorie de a cărei importanţă ne-am dat seama într-un mod dramatic abia după 1989 – a fost crearea omului fără memorie, omului nou, omului cu creierul spălat, care nu trebuia să-şi amintească nici ce a fost, nici ce a avut, nici ce a făcut înainte de comunism. Memoria este o formă de adevăr şi ea trebuia distrusă pentru a se putea distruge sau manipula adevărul. Distrugerea memoriei – crimă în acelaşi timp contra naţiunii şi contra istoriei – este opera pri­mordială a comunismului.

Realizarea Memorialului Sighet n-a fost pentru noi un scop în sine, ci un mijloc. Nu ne-am propus să rea­lizăm doar o capodoperă de muzeografie unde crimele istoriei recente să fie aranjate artistic şi ştiinţific pe rafturile unde să se depună grăbit praful indiferenţei contemporane. Ceea ce ne-am propus şi am căutat cu disperare a fost un mijloc de resuscitare a definiţiei unei generaţii căreia, spălându-i-se creierul, nu mai ştia nici de unde venea, nici spre ce se îndrepta, o generaţie inca­pabilă să transmită generaţiilor următoare ceea ce era de transmis. Muzeul Memorialului Sighet este locul în care tinerii învaţă memoria pe care nici şcoala, nici părinţii lor nu au fost în stare să le-o transmită. Într-o adevărată pedagogie a neuitării, ei citesc aici documente, văd imagini, ascultă analize şi mărturii despre monstruoasele mecanisme ale funcţionării istoriei în ultima jumătate a secolului 20 pe baza urii de clasă şi a reprimării celor mai elementare drepturi ale omului, pe baza urii înţeleasă ca un combustibil al istoriei”.

mart.
7
joi
„Lecturi sonore” cu Andreea Răsuceanu @ Facultatea de Litere, Universitatea București
mart. 7@2:00 pm – 4:00 pm
„Lecturi sonore” cu Andreea Răsuceanu @ Facultatea de Litere, Universitatea București

Întâlnire cu Andreea Răsuceanu și romanul ei, „O formă de viață necunoscută” (pentru care a primit premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România, și care a fost selecționat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, Franța), prilej de a discuta și despre colecția de literatură română contemporană pe care o coordonează la Editura Humanitas din vara anului 2017.

Invitat: actrița Adriana Moca

Moderator: Cristina Bogdan

mart.
12
mar
Liviu Chelcea la Idei în Agora @ Casa Filipescu-Cesianu
mart. 12@6:00 pm
Liviu Chelcea la Idei în Agora @ Casa Filipescu-Cesianu

Sociologul Liviu Chelcea este invitatul lui Sorin Antohi la conferința Idei în Agora cu tema „București-New York tur-retur, via antropologie urbană”. Plecând dintr-o cercetare de teren efectuată în București și în New York, tema are ca puncte centrale studiul inegalităṭilor sociale, consumerismul, capitalismul, conceptul de cetăṭenie urbană, precum și materialitatea, imaginarul și ecologia orașelor.

Liviu Chelcea (n. 1974) este profesor de Sociologie la Universitatea din București. După licența în Sociologie (București) a urmat masterate în Istorie (la CEU) și Antropologie (la University of Michigan), unde a obținut și doctoratul. Cercetările sale de sociologie și antropologie urbană au atins multe dintre temele acute ale societății românești, între care locuirea, naționalizarea din anii 1950, patrimoniul industrial, regenerarea urbană. În 20018 a publicat la Polirom lucrarea Bucureștiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare și regenerare urbană.

În avancronica evenimentului de la Muzeul București, Liviu Chelcea consideră deficitar nu doar urbanismul din România, ci și cadrul în care el este gândit și planificat. „Îmbogăṭirea discuṭiilor despre București, spune Liviu Chelcea, poate fi făcută prin lărgirea vocabularului politic și conceptual, actualmente încă limitat și pendulând, de obicei, ȋntre ȋncurajarea investiṭiilor imobiliare, «ghetouri» consumeriste și protejarea patrimoniului”.

Intrarea este liberă. Dialogul va fi transmis live pe https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ

apr.
19
vin
Târgul de Florii la Muzeul Național al Țăranului Român @ Muzeul Național al Țăranului Român
apr. 19@10:00 am – apr. 21@6:00 pm
Târgul de Florii la Muzeul Național al Țăranului Român @ Muzeul Național al Țăranului Român

La Târgul de Florii participă încondeietoare, țesătoare, împletitoare, cusătorese, iconari, olari, lingurari, pielari, rudari… meșteri vechi, care și-au dovedit iscusința de-a lungul timpului și care duc mai departe tradiția meșteșugului lor.

O mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri: Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele. De-ale gurii: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.