Orașul de sub macarele ajunge pe simeze

De o sută de ani sub macarale, plin de praf cu granulații nocive, Bucureștiul este / poate fi văzut ca o operă de artă el însuși, în care peisajul este arhitectural, este uman, este ideologic, este (uneori și pe alocuri) estetic – fără a se reduce la acestea. Ivan Gallery a deschis o expoziție colectivă cu artiști consacrați, dar și ascendenți: Geta Brătescu, Florina Coulin, Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Ion Grigorescu, Ștefan Sava, Mona Vătămanu & Florin Tudor. În opere transformative sau doar împrumutându-și ochiul pentru a stabili o viziune, artiștii din selecția de la Ivan trec neliniștea orașului de sub buldozere și macarale în opere bidimensionale sau videoart, unde percepția trasează contururi groase citadinului. Timpul, o prezență în expoziție, nu curge liniar, ci sare, în București, în salturi spasmodice, ca minutarul unui ceas cu rotițe știrbe.

Titlul expoziției, „În Bucureștiul iubit” este titlul unui film color pe 8mm, fără sunet, realizat de Ion Grigorescu în vara lui 1977, într-o plimbare pe linia tramvaiului 26. Traseul parcurs surprinde peisajul în schimbare al orașului, de la periferiile transformate în șantiere de blocuri de locuințe, zone industriale, către centrul modernizat. Populat de „oameni ai muncii” și presărat cu sloganuri comuniste, Bucureștiul captat de Ion Grigorescu este redat obiectiv, într-un stil documentar ce se desfășoară în contrapunct cu tonul idealizant din cântecul eponim din anii 1950, ale cărui versuri glorioase și optimiste sunt inserate la finalul cadrelor filmate.

Dacă filmul lui Ion Grigorescu se plasează după cutremurul din 1977, care a schimbat pentru totdeauna
peisajul urban și arhitectural al Bucureștiului, deschizând calea demolărilor și resistematizărilor ceaușiste,
expoziția „În Bucureștiul iubit” se conturează în contextul prezentei crize pandemice, ale cărei consecințe
pe termen lung la nivelul infrastructurii orașului și al vieții urbane rămân încă de urmărit și de analizat.
Expoziția aduce laolaltă problematizări ale percepției și experienței orașului din perioada comunistă a
Bucureștiului, realizate de artiști români reprezentativi pentru istoria artei postbelice, precum Geta
Brătescu, Florina Coulin și Ion Grigorescu, în pandant cu perspective critice contemporane, în lucrări
realizate special pentru această ocazie de către Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Ștefan Sava, Mona
Vătămanu & Florin Tudor. Toți artiștii selectați sunt fie originari din București, fie au studiat și au locuit /
locuiesc în capitală, iar în practica lor artistică se regăsesc adesea lucrări ce au drept punct de plecare
imagini, date sau fapte din peisajul urban și din istoria orașului