Odată cu era digitală, cărțile electronice au câștigat tot mai mult teren, această transmutație fiind considerată, în opinia lui Paul Cornea, „cea de-a treia revoluție pe care a traversat-o lectura”. Dispozitivele electronice de tipul Amazon Kindle sau Apple iPad sunt din ce în ce mai frecvent utilizate, în detrimentul tipăriturii. În 2004, Google Books a lansat proiectul de digitalizare a 15 milioane de cărți din bibliotecile americane, „pentru a le face disponibile accesului public”. Aplicații din AppStore și Google Play permit lectura cărților publicate doar în mediul online. Despre una din ele, WattPad, am aflat chiar de la tinerii elevi care o utilizau, cu ocazia campaniilor de sprijinire a lecturii, desfășurate prin asociația culturală Vis-à-vis, pe care o conduc.
Cartea tinde să fie înlocuită de audiovizual, în secolul XXI. Audiobook-urile facilitează accesul omului la cultură și transformă individul din cititor în ascultător, permițându-i astfel să desfășoare alte activități în același timp cu audierea unei cărți. Timpul petrecut în traficul aglomerat, în intimitatea mașinii personale, creează premise optime de ascultare a unui text audio. Astfel, impresia de pierdere a resursei celei mai importante se atenuează, în plus o audiție de acest gen diminuează stresul ambuteiajelor și oferă un moment de confort intelectual. „Reflectăm mai mult când ascultăm decât când citim”, afirma Kant, iar aserțiunea se adeverește în secolul XXI. Într-un interviu acordat revistei „Wired”, Laurence Howell, directorul diviziei Audible din Marea Britanie a site-ului Amazon, spune că „pornind de la Homer, originile literaturii occidentale își au baza în povestirea orală. De-a lungul timpului, ne-am spus povești unii altora. A avea o voce transmisă direct în ureche este o experiență incredibil de intimă”.
Pe de altă parte, faptul că oricine poate avea acces la milioane de resurse text, articole, studii, bănci de date și muzee virtuale este, probabil, cel mai important pas înainte al omenirii. Nu cucerirea altor planete, ci educarea acesteia pe care trăim ar trebui să fie primul deziderat politic al tuturor guvernelor. Dostoievski credea că „frumusețea va salva lumea”, iar Marguerite Yourcenar că „iubitorul de frumos sfârşeşte prin a-l vedea peste tot”. Pentru ca aceste cuvinte să devină realitate, să începem prin a citi copiilor noștri în fiecare seară o poveste, dintr-o carte mai ales, dar și de pe un smartphone, un iPad, un computer. Să le facem cadou un cont într-o librărie sau un abonament la o bibliotecă. Atât cultura, cât și tandrețea pot fi deprinse cu ajutorul unui model învățat din copilărie!