Omul post-coronic

Cu fiecare nouă experiență de viață, un număr de sinapse (legătura dintre celulele nervoase care gândesc, neuronii) se schimbă, iar acest proces are loc mai ales atunci când experiența se prelungește pe perioade de peste câteva luni. Neurologii spun, în limbajul lor specific, că apare un nou „conectom de adaptare”. Această capacitate exclusivă a creierului viu nu a putut încă să fie copiată de către inteligența artificială.

Așadar, întrebarea pe care ne-o punem este cum vom fi de Anul Nou, pe 1 ianuarie 2021, când dinamica sinaptică va determina în creierele noastre noul conectom de adaptare. Printre factorii care contribuie la crearea acestui nou conectom sunt: schimbarea modului de viață prin izolarea prelungită în propria casă, absența îndelungată a contactului fizic interuman, high-tech-ismul impus ne-high-tech-iștilor, dependența de mass-media (și de social media), creșterea incertitudinii față de ziua de mâine, teama de moarte și pierderea brutală a unei întregi generații, cea a părinților, sufocați de virus.
Bineînțeles că ne vom adapta. Dar cu ce vom fi diferiți de ceea ce suntem azi, 7 aprilie 2020? Vom fi diferiți pentru că vom avea de trăit nu numai cu epidemiile de gripă care apar de obicei în perioadele de iarnă, dar și cu epidemiile de SARS-CoV-2.
Virusul nu ne va supune unui holocaust total, nu. El își va trăi perioada de glorie, iar omul îi va veni de hac, îi va diminua virulența de azi, căci nu ne va mai lua prin surprindere. Dar el va continua să existe, ca rezervor de virus, într-o mulțime de oameni și animale.
Surprize biologice sau cosmice vor continua să apară și în viitor, iar contra unora dintre ele chiar nu vom avea posibilitatea de a ne dezvolta un sistem de apărare. Virusul SARS-CoV-2, o pre-vietate ce a omorât zeci de mii de ființe aparținând speciei umane care stăpânește planeta de milioane de ani, a reușit să dovedească egalitatea dintre cei 1% oameni care concentrează 40% din bogăția lumii și ceilalți 99%, care dețin împreună restul. În fața pericolului COVID-19, ce distruge plămânii, toată avuția din lume nu te poate salva.
Omul post-coronic și societatea post-coronică, aflați în fața unui inamic despre a cărui existență nimeni nu știa nimic, fiind însă nevoiți să-i facă acum față în totală stare de necunoștință, se vor schimba.
Bineînțeles că există reacții raționale și reacții iraționale. Iraționalii vor construi, în baza ideilor lor preconcepute despre teoria conspirației mondiale a evreilor, un val de antisemitism. Sau un val anti-chinez, bazat pe existența unor informații adevărate, dar cărora li se dă o semnificație lipsită de logică, cum ar fi cele prezentate de emisiunea italiană Rai 3 – Leonardo: „Wuhan – Shanghai = 629 km, Wuhan – Beijing = 1 052 km, Wuhan – Milano = 8 700 km, Wuhan – New York = 12 000 km. Shanghai, aflat în apropiere, nu a simțit niciun efect, China este în siguranță, în schimb, moarte în Italia, Iran, Europa, cu distrugerea economiei mondiale? Astăzi, centre economice ale lumii precum Paris, New York, Berlin, Roma, Delhi și Mumbai sunt închise, dar Beijing și Shanghai sunt deschise. Cum de se întâmplă asta?” Reacții iraționale, generatoare de ură și dușmănie între popoare având culoarea pielii sau ochi diferiți, ce pot da naștere la xenofobie.
Mă voi referi însă doar la reacțiile ce respectă logica și rațiunea. Conectomul de adaptare postsinaptic al neuronilor creierului, care în aceste momente dă naștere unui om post-coronic, realizează următoarea schimbare: relația stat–om se va modifica, guvernele vor fi mai preocupate de societate, iar oamenii, deși vor continua să fie niște mașini de câștigat bani, vor fi mai preocupați de starea lor socială. Vor acorda mai multă atenție casei și familiei. Incertitudinea față de viitor va fi mai puternică, iar acest lucru le va schimba comportamentul. Atitudinile religioase se vor schimba, credincioșii vor deveni fie mai fanatici, fie se vor îndepărta de credință.

Jean-Jacques Askenasy este medic neurolog
și cercetător în domeniul neuroștiinței.

Lasă un răspuns