De la voturi la mandate. Scurte considerații privind modul de repartizare a mandatelor în sistemul proporțional

Nu există nicio redistribuție, cum greșit se spune în presă și în limbajul cotidian, există doar un sistem proporțional cu două etape de repartizare – metoda Hare și metoda d’Hondt.Similar, nu există negocieri și tranzacții între partide pentru alocarea pe circumscripții.

1. Sistemul românesc pentru alegerile parlamentare (inclusiv cele din 2020) este unul proporțional.
2. Pragul electoral:
„5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali” – Art. 94(2a) / Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcționarea Autorității Electorale Permanente.
„În cazul alianțelor politice şi alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară şi, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi” – Art. 94(2b).
3. Repartizarea mandatelor de deputat şi de senator se face în două etape: la nivelul fiecărei circumscripții electorale (METODA HARE) şi la nivel național (METODA D’HONDT) – Art. 95(6).
Vom exemplifica modul de calcul folosind datele de la alegerile parlamentare din 2008, pentru că pe noi ne interesează aici modul de calcul și nu rezultatele ca atare.
Notă: Poate cineva va spune că în 2008 sistemul electoral a fost diferit. Da, doar că repartizarea mandatelor pentru partide s-a făcut folosindu-se tot sistemul proporțional. Abia apoi, la alocarea mandatelor candidaților, partea a doua a fostului sistem electoral, a existat adaosul numit colegii uninominale, sistem electoral care nu mai există începând cu alegerile parlamentare din 2016. Dar, repet, sistemul proporțional de repartizare a mandatelor partidelor a rămas neschimbat.
4. Repartizarea mandatelor la nivel de circumscripție – Metoda Hare.
Se calculează coeficientul electoral al circumscripției (o circumscripție = un județ, la care se adaugă circumscripțiile București și Diaspora).
CE (coeficient electoral) = VVE (voturi valabil exprimate)/numărul de deputați/senatori din circumscripția respectivă.
Exemplu – Teleorman (2008 – Camera Deputaților):
CE = 162.802 (VVE) de împărțit la 6 (atâția deputați au fost alocați pentru Teleorman) = 27.133,66 – se reține partea întreagă, respectiv 27.133 (acesta e coeficientul electoral al circumscripției).
Notă 1: Toate datele electorale pe care le vom folosi în acest articol sunt cele furnizate de Biroul Electoral Central (BEC).
Nota 2: În 2008 PSD și Partidul Conservator au format o alianță – Alianța Politică Partidul Social Democrat + Partidul Conservator. Pentru simplificare vom folosi acronimul PSD, partidul ce a supraviețuit acelei alianțe.

Prin urmare, în prima etapă de repartizare, la nivel de circumscripție, s-au alocat 4 din cele 6 mandate. Conform sistemului de acum, cei 4 deputați de la aceste partide vor fi aleși – evident, primii de pe lista înaintată de partide (locurile 1 și 2 în cazul PSD, doar primii clasați pentru PDL și PNL).
„Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripție, în ordinea înscrierii candidaților pe listă” – Art. 94(6c).
IMPORTANT: Împărțirea din cadrul metodei Hare dă niște resturi, adică voturi rămase neutilizate:
PSD = 15.205 (adică diferența dintre 69.479 minus de 2 ori 27.133 – cele două mandate alocate PSD).
PDL = 20.142.
PNL = 16.742.
UDMR = 182.
La nivelul întregii țări, în toate circumscripțiile/județele, voturile neutilizate de partidele ce au trecut pragul electoral au fost următoarele:
PSD = 372.658 voturi neutilizate.
PDL = 439.107.
PNL = 424.604.
UDMR = 153.735.
La fel de important, mandatele nerepartizate la Camera Deputaților după această primă metodă (Hare) = 71.
5. Repartizarea mandatelor la nivel de circumscripție – Metoda d’Hondt.
5a. Stabilirea câturilor conform metodei d’Hondt.
Pentru fiecare partid în parte voturile neutilizate (372.658 în cazul PSD) se împart la 1, la 2, până la 71, obținându-se (pentru fiecare partid) 71 de câturi rezultate din aceste împărțiri.
Exemplu: PSD – 372.658 de împărțit la 1 = 372.658.
372.658 de împărțit la 2 = 186.329.
…………………………………….
372.658 de împărțit la 71 = 5.248,70422535
Toate aceste câturi calculate pentru toate cele 4 partide se ordonează descrescător, iar al 71-lea cât este cifra de 19.216,875, acesta nefiind altceva decât coeficientul electoral pe țară.

Iată cum, după această etapă a doua, d’Hondt, știm cum s-au repartizat cele 71 de mandate. Dar unde se duc aceste mandate? În care județ(e) merg mandatele PSD? Dar ale PDL,PNL și UDMR? Mergem mai departe cu explicația…

5b. Ce reprezintă această valoare produs?
Valoare produs = Voturi valabile rămase neutilizate la nivel de circumscripție / Voturi valabile rămase neutilizate la nivel național * (de înmulțit) cu mandatele repartizate în etapa a II-a prin metoda d’Hondt fiecărui partid.

Valoare produs (exemplu PSD) = 15.205 (voturi valabile neutilizate la nivel de circumscripție – vezi Tabelul 1) / 372.658 (voturi valabile neutilizate la nivel național – vezi Tabelul 2) * 19 (mandate repartizate în etapa a II-a pentru PSD – vezi Tabelul 2) = 0,77522822 (vezi valoare produs PSD în Tabelul 3).
Mergem mai departe…

5c. Explicație Tabel 4: După prima etapă de repartizare (metoda Hare), în Teleorman se repartizaseră 4 din cele 6 mandate. Prin urmare, la nivel național au rămas de repartizat 2 mandate – vezi caseta 2 din tabelul de mai sus (Mandate rămase de repartizat). Repartitorul este a doua valoare din Tabelul 3, adică a doua valoare produs din Tabelul 3, valoare din dreptul PNL (= 0,97102712), cifră ce se regăsește în Tabelul 4 în caseta Repartitor.

5d. Aici este finalul.
Prin urmare, în circumscripția/județul Teleorman, cele două mandate rămase nealocate în prima etapă (metoda Hare) au fost repartizate în etapa a II-a PDL-ului – 1 mandat și PNL-ului – 1 mandat (vezi Tabelul 5, liniile colorate cu galben). La final, completându-se cele 71 de mandate rămase nerepartizate în prima etapă, se completează și acest puzzle electoral.
Două concluzii mari pentru sistemul proporțional prezentat mai sus:
Nu există nicio redistribuție, cum greșit se spune în presă și în limbajul cotidian, există doar un sistem proporțional cu două etape de repartizare – metoda Hare (la nivel de circumscripție) și metoda d’Hondt (la nivel național).
Similar, nu există negocieri și tranzacții între partide pentru alocarea pe circumscripții, ci doar matematică simplă de repartizare, așa cum o demonstrează (simplu) exemplele prezentate mai sus.
Pe baza rezultatelor finale furnizate de BEC, oricine poate reface aceste calcule, doar pentru a demonstra că nu există o cabală politico-electorală între partide, ci (doar) o lege electorală ce are la bază calcule matematice (aritmetice, respectiv împărțiri și înmulțiri) destul de simple, complicat-prolixe doar în măsura în care trebuie mai multe operațiuni succesive de efectuat pentru a înțelege mecanismul.

*Legea nr. 208 din 20 iulie 2015: https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2015/12/Lege-nr.-208-2015-actulizare-22-11-2015.pdf

Aurelian Giugăl este doctor în științe politice,
cercetător la Centrul Interdisciplinar de
Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale.
Este cadru didactic la Universitatea din București.

 

Lasă un răspuns