De la pandemie la homestazie

Pandemia COVID-19 se extinde pe toate continentele. Așa cum, după pandemia din 1918, am fost obligați să trăim în simbioză cu gripa, vom fi obligați să trăim în simbioză cu virusul COVID-19. Boala are trei faze: 1. Perioada de incubație, fără simptome, cu sau fără virus detectabil; 2. Perioada simptomatică, cu tuse, febră și virus detectabil; 3) Perioada cu simptome respiratorii severe și cu virus masiv și detectabil. În această a treia fază, celulele ciliare pulmonare, fiind direcția de atac preferată a virusului COVID-19, transformă plămânii în faguri plini de cavități. După terminarea cu happy-end a Coronei, o parte dintre cei vindecați rămân rezervoare de virus, iar eventualul vaccin care se va descoperi nu va reuși să-l elimine. Această posibilitate va fi un subiect de cercetări ulterioare.
Întrebarea cardinală în fața medicinei este: de ce unii dezvoltă boala, iar alții nu? Răspunsul este: prezența sau absența unei armonii a procesului de apărare a organismului sau a reacției imunologice.
Există două forme de răspuns imunologic provocat de COVID-19: a) răspuns antiviral specific adresat lui COVID-19; b) răspuns antiviral nespecific, care produce o masivă distrucție a propriilor celule, cu agravare progresivă și, în 15% dintre cazuri, moarte. Cu alte cuvinte, sistemul imunitar este cel care decide soarta infecției virale.
Ce înseamnă răspuns imunologic specific sau optim? Un organism aflat în bună stare a sănătății, cu o bază genetică fără defecțiuni (mutații). Un răspuns imunologic deficitar înseamnă apariția unui mare număr de proteine mici, cu rol semnalizator al nevoii de apărare, o inundație de Interleukin 6 (IL-6) și tumor necrosis factor (TNF), care poartă numele de Cytokine Release Syndrome (CRS), precum și scăderea leucocitelor și a limfocitelor (leucopenie și limfocitopenie). Autopsiile recente ale victimelor COVID-19 arată prezența în alveole a unui lichid galben, „hyaluronan” (HA – acid hialuronic), a cărui acumulare este direct proporțională cu mersul spre finalul tragic.
Pe viitor, progresul în studiul sistemului imunitar de apărare și al patologiei lui va fi parte integrantă din capacitatea de a deschide o cale spre învingerea agentului viral COVID-19.
Disarmina sau dezechilibrul mediului interior ori al homeostaziei stă la baza bolii intitulate COVID-19. Vindecarea de Corona depinde de rearmonizarea homeostaziei, moartea înseamnă incapacitatea de a readuce mediul interior la armonia homeostatică.
Armonie și homeostazie
Noțiunea de „armonie” este legată în special de un domeniu despre a cărui acțiune asupra creierului uman se știe cel mai puțin, și anume muzica. Se intuiește că armonia muzicală este o combinație de note muzicale (compoziție) echilibrată, coerentă, proporțională, simetrică, de contrapunct ideal. Factorul comun al tuturor acestor definiții este „echilibrul”, un echilibru care conferă muzicii „unitate armonică”, opusă asimetriei, discordanței, imbalanței și incoerenței. Și în biologie, și medicină, viața este armonică sau dizarmonică, echilibrată sau dezechilibrată. Walter Bradford Cannon (1871-1945), șef al Departamentului de Fiziologie al Universității Harvard, a descris conceptul de „homeostazie” și bine cunoscutul fenomen „fight or flight response” (decizia creierului, în fața unei primejdii iminente, de a te angaja în luptă sau de a fugi). Conceptul de „homeostazie”, descris pe larg în cartea publicată de el în 1932, Review of General Psychology, este fundamental pentru înțelegerea procesului imunologic al organismului omenesc. Armonia sistemului nervos autonom al creierului uman este valabilă până azi.
Un al doilea cercetător care stabilește valoarea incontestabilă a armoniei în biologie și medicină a fost Claude Bernard (1813-1878). El este descoperitorul importanței „mediului interior” (milieu intérieur), care este sinonimul „homeostaziei”. Constanța mediului interior conferă vieții independența și protecția organismului. Mecanismul de a te menține este conferit de armonia mediului interior al corpului, în ciuda schimbărilor mediului extern, sau a variațiilor mediului înconjurător, idee pe care Cannon o numește „homeostazie”. Constanța mediului interior relativ la modificările permanente ale mediului exterior este dovedită de el prin studiul efectelor diferitelor otrăvuri asupra organismelor. n

Lasă un răspuns