Printre evenimentele de maximă importanță organizate de Augustin Buzura ca președinte al ICR (pe atunci Fundația Culturală Română) a fost conferința „România și românii în știința contemporană”. Laureatul premiului Nobel, biologul George Emil Palade, la ultima sa vizită în România, a fost co-președinte al comitetului de organizare. Aceasta s-a desfășurat la Sinaia, în perioada 23-27 mai 1994, a reunit peste 700 de cercetători din 22 de țări și a avut 29 de secțiuni tematice, cu un total de 245 de comunicări. Între participanți s-au aflat nume ca: Anghel Rugină (SUA), Valentin Feyns (SUA), Ion Niculescu Duvaz (Marea Britanie), Victor Gheţie (SUA), Ion Paraschivoiu (Canada), Gheorghe Mateescu (SUA), Dan Cacuci (Germania), Adrian Bejan (SUA), Constantin Corduneanu (SUA), Octav Enea (Franţa), Gheorghe Mateescu (SUA), Ionel Vlad (România), Andrei Andrieş (R. Moldova), Mihai Borsaru (Australia), Zadig Mouradian (Franţa), Ion Niculescu (Marea Britanie), Michael Sela (Israel), Adrian Pătrăşcioiu (SUA), Ion Raţiu (Marea Britanie), Eugeniu Grebenicov (Federația Rusă). Conferința a fost organizată în colaborare cu Academia Română, ministerele Cercetării și Învățământului, UNESCO (sectorul Ştiinţă, Paris, Franţa), ROSTE (oficiul regional UNESCO pentru Ştiinţă şi Tehnologie pentru Europa), CEPES (Centrul European UNESCO pentru Educaţia Superioară, Bucureşti), CNR (Comisia Naţională Română pentru UNESCO). O a doua ediție a conferinței a avut loc la Brașov în 1997.
Augustin Buzura: „Știința este o ramură de elită, nu poți deveni un bun cercetător prin vot, oricât de democratic ar fi el”. (statement la deschiderea conferinței)
George Emil Palade: „Rămâne de văzut care o să fie rezultatul de lungă durată al conferinței, câte resurse vor fi capabili să mobilizeze românii din diaspora pentru a contribui la renașterea științei românești și câte resurse o să fie în stare să mobilizeze guvernul român pentru același scop, care merită toată atenția.” (statement de la finalul conferinței)
George Emil Palade: „Izolarea trecutului e o problemă importantă care trebuie eliminată, diminuată, prin prevenirea izolării în viitor. Am cerut Academiei Române, am propus Academiei Române, acum 2 ani, să creeze un sistem foarte larg de burse, cel puţin 200, care să acopere tot orizontul, de la matematică la ştiinţele economice, y compris economia de piaţă liberă, şi trecând prin toate celelalte ştiinţe. Până în momentul de faţă nu s-a făcut nimic. Pentru că sunt atâtea nevoi şi atâtea probleme care monopolizează atenţia oamenilor politici, încât formarea de cadre pentru învăţământ şi cercetare, fie ea cercetare aplicativă sau cercetare fundamentală, nu sunt «probleme» de mare prioritate. Cum am spus, publicul român, celor care votează, oricare ar fi ei, le revine datoria de a menţine presiunea asupra guvernului ca să facă disponibile fondurile necesare care să permită redresarea învățământului superior şi care să permită reînnoirea activităţii de cercetare în România, aplicativă sau fundamentală. Ca să ajungem la nivelul la care am fost odinioară şi mai mult decât atât – să-l întrecem. Pentru că noi zicem că suntem «ţară pe cale de dezvoltare» – toată lumea e de acord –; mai spunem că «românii au toate dotaţiile necesare, genetic, să facă treabă bună» şi trebuie s-o dovedim. Şi trebuie s-o dovedim, cum? Determinând Guvernul Român să facă disponibile mijloacele necesare prin care potențialul acesta genetic al tinerilor români se poate manifesta la nivelul la care este îndreptățit de aptitudinile lui inerente.” (statement din 1996, în arhiva Academiei Oamenilor de Știință din România)
George Emil Palade este laureatul din 1974 al Premiului Nobel pentru Psihologie și Medicină, ca recunoaștere a importanței studiilor sale de biologie celulară, pentru descoperirea ribozomilor, denumiți și Corpusculii lui Palade, descrierea rolului acestora în sinteza proteinelor și descrierea funcționării organitelor. Cercetările sale au fost continuate atât în medicină, cât și în genetică, biologie și chimie. În 2009, cercetătorii Venkatraman Ramakrishnan, Thomas A. Steitz și Ada E. Yonath au primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru continuarea cercetărilor asupra structurii și funcțiilor ribozomilor.
George Emil Palade: „Semnul deplinei reuşite în ştiinţă nu e să-ţi apară numele alături de descoperirea pe care ai făcut-o, ci să încetezi de a mai fi citat. Să constați că descoperirea ta a devenit atât de comună, atât de «a tuturor», încât nu mai ai nevoie să fii citat. Abia atunci orgoliul de a-ți zări numele în tratate de prestigiu cedează locul sentimentului benefic al împlinirii unei vocații.” (dintr-un interviu acordat la Sinaia, în 1994, lui Ion Holban)