Vlad Popescu: „Cred că am simțit cu toții limitările spațiului virtual”

 

„… Așteptăm redeschiderea concursurilor de finanțare care au fost stopate aproape în întregime odată cu începerea stării de urgență.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Interviu cu Vlad Popescu realizat de Amalia Pană

Care sunt, în opinia ta, pierderile pe care le-a suferit spațiul cultural și, cu precădere, receptarea muzicii clasice?

Cred că una dintre cele mai semnificative a fost pierderea actului cultural desfășurat pe viu, cu emoțiile și trăirile aferente. Schimbul de emoție dintre artist și public nu poate fi înlocuit de nimic, cred eu, iar actul artistic trăiește prin prisma momentului care nu se poate repeta. Odată ce o reprezentație a început, ea este unică prin acustica sălii, răspunsul emoțional al publicului, intuiția și spontaneitatea artiștilor. Cred că am simțit cu toții limitările spațiului virtual în contextul muzicii clasice și nu numai.

„Scena dintre blocuri” a fost o inițiativă apărută ca reacție la mișcarea de mutare a activității artistice în online. Mediul online este o soluție eficientă pentru ediția de anul acesta a Festivalului EUFONIA? Dacă da, care sunt așteptările tale cu privire la mutarea lui în mediul virtual?

„Scena dintre blocuri” a apărut datorită unei mari dorințe de reîntâlnire cu publicul. Mesajul nostru, „ne-a fost dor de voi”, cred că reprezintă cel mai bine ideea din spatele acestui concept. După atâtea luni de izolare, am avut reale emoții atunci când am început concertul susținut pe balconul unui bloc din Timișoara, însă după puțin timp, emoțiile s-au transformat în sinceră bucurie. Cred că mediul online reprezintă întotdeauna o soluție, dar nu sunt convins că este și cea mai propice. Sper că ediția de anul acesta a festivalului Eufonia se va putea desfășura pe scenă și cred că muzica de cameră poate în sfârșit să fie apreciată la adevărata valoare. Dorim să cântăm în spații noi, pentru un public restrâns, unde să putem crea o atmosferă intimă, care facilitează apropierea de muzică și dezvoltă schimbul de sentimente între artist și ascultător. Sper că vom avea resursele necesare să putem organiza EUFONIA Festival așa cum ne dorim. Interacțiunea cu publicul, așa cum am cunoscut-o în anii trecuți, este inexistentă, din păcate. Practic, la începutul pandemiei mă gândeam că „meseria” noastră și-a pierdut, pentru moment, menirea. Acum, însă, cred că au fost și multe aspecte pozitive legate de această mutare în virtual, a fost o încercare pentru noi toți. La asociația Tribul Artistic, am muncit foarte mult la un proiect de educație muzicală pentru copii, numit PAVILION. Ne-am construit propriul studio și am filmat șase episoade de educație muzicală pe care am început să le distribuim începând cu 1 Iunie pe rețelele de socializare. Nici nu mă gândeam acum câteva luni că vom face un astfel de proiect și iată că, de mai bine de o lună, muncim cu ardoare la realizarea lui. Vă invit să intrați pe pagina de Facebook Pavilion pentru a viziona episoadele realizate de noi în această perioadă de izolare.

Cum e colaborarea cu autoritățile locale din regiunea Banat? Ajută ea în vremuri de pandemie? Este muzica clasică promovată suficient la nivel național sau trebuie să mai lucrăm la acest capitol?

Momentan, așteptăm redeschiderea concursurilor de finanțare care au fost stopate aproape în întregime odată cu începerea stării de urgență. Relația noastră cu autoritățile locale din vestul țării a fost întotdeauna bună și sper ca acum, când avem nevoie mai mult ca niciodată de ajutorul lor, să ne fie alături, pentru a aduce muzica din nou lângă oameni. Cred că unul din motivele principale pentru care am început Festivalul EUFONIA și proiectul PAVILION a fost să contribuim cât mai mult la promovarea muzicii clasice în România. Pot să ofer un exemplu care mi s-a părut concludent. În anul 2019 am cântat cu EUFONIA Chamber Orchestra la Băile Herculane (în opinia mea, una dintre cele mai frumoase stațiuni din Europa), un loc încărcat de istorie și frumusețe arhitecturală. Localnicii ne-au spus după concert că ei nu își amintesc ultima dată când o orchestră a poposit în orașul lor și că nu cred să se fi întâmplat în ultimii 20 de ani! Am fost deosebit de surprins de aceste constatări și exact în aceste locuri îmi doresc să cântăm cât mai des în cadrul Eufonia Festival. Să putem ajunge cel puțin o dată pe an în orașe ca Lugoj, Jimbolia, Caransebeș, Reșița, Băile Herculane sau Sighetu Marmației. Să contribuim activ la viața culturală a comunității din vestul României (și nu numai). Am citit o statistică, acum ceva vreme, care m-a îngrijorat: doar 13% din tinerii români au fost vreodată la un concert de muzică clasică. Pe fondul acestei realități îngrijorătoare am început să muncim cu toată puterea noastră la proiectele noastre și îmi doresc să putem schimba ceva în viitor, să modificăm această statistică prin activitatea noastră culturală.

Vlad Popescu este violonist, Director Artistic al Festivalului EUFONIA și
al proiectului PAVILION – loc de întâlnire al copiilor cu muzică.

 

Lasă un răspuns