Totalitarismul orizontal și tiraniile majorității

| Un material de Nicu Ilie | | Participă: Mariano Martín Rodríguez, Sorin Antohi |

Forme slabe ale controlului „egalilor”, exercitat pe orizontală, unele care nu traumatizează, nu limitează libertatea individuală și nu blochează creativitatea și inovația, sunt privite ca legitime și fac parte din mecanisme liberale de rafinare a ideilor sau acțiunilor sociale benefice sau dezirabile comunitar. Mecanismul consultărilor publice, în practica legislativă modernă, cel al auditorilor independenți – pe diferite tipuri de proiecte – sau chiar „peer review”-ul academic sunt asemenea exemple. Mai mult, în aceleași forme slabe, non-totalitare, controlul comunitar este esențial în mecanisme legate de comunicare (proprietatea termenilor, ortografie), normative sau nomologice fără de care utilizarea instituțiilor și facilităților sociale devine imposibilă, iar comunitatea pierde valoare socială.
În ceea ce privește partea nocivă, rigidă a acestui control, totalitarismul orizontal, care blochează sau întârzie capacitatea adaptativă a indivizilor și comunităților, doar mici părți din întregul complex au intrat relativ recent în zona observației și analizei publice. (Nicu Ilie)

Mariano Martín Rodríguez – Totalitarismul orizontal în viață și în literatură

Sorin Antohi în dialog cu Mariano Martín Rodríguez – Axele totalitarismului și punctul lor de intersecție

Nicu Ilie – Bullying – nu doar pe net, nu doar printre elevi

CITEȘTE ÎN FORMATELE ACTIVE DE MAI JOS

Lasă un răspuns