Scriitori români la cel mai mare târg de carte din Europa

Cultivând, ani la rând, orgoliul scriitoricesc conform căruia vehicularea ideilor trebuie să se petreacă doar la nivelul textului și nu la cel al tejghelei, literatura română a plătit din greu, încă din primii ani post-revoluționari, neștiința într-ale comerțului de orice fel. Între altele, și ale celui cu cartea.

În ciuda piedicilor numeroase dar, mai ales, în ciuda piedicilor generate de branșa scriitoricească chiar în interiorul ei, răspunsul la aceasta întrebare pare să fie tot mai căutat în vremea din urmă. Recenta dovadă în acest sens o constituie ultima ediție a Târgului de Carte de la Frankfurt, unul dintre cele mai mari în domeniu, care se constituie într-o adevărată oportunitate pentru piața de export a literaturii române.

Dacă anul trecut România avea statutul de invitată de onoare, participând activ la dezbateri, anul acesta prezența noastră s-a dovedit mai concretă, mai puțin festivistă și, implicit, mai eficientă. Autorii invitați de MCIN au fost Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie și Vlad Zografi, cărora li s-au adăugat moderatorii și traducătorii Ernest Wichner, Georg Aescht, Jan Cornelius și Alexandru Bulucz.

Târgul nu a mai avut strălucirea de acum doi ani, când a 69-a ediție a Târgului de Carte de la Frankfurt a fost deschisă oficial de cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, țara sa fiind în acest an oaspete de onoare al manifestării. Sub motto-ul „Francfort en français / Frankfurt în franceză”, au sosit pe Main 180 de scriitori francezi, între care și Michael Houellebecq și Yasmina Reza. În centrul programului pregătit de oaspeții de onoare s-a aflat limba franceză, vorbită pe cinci continente de 274 de milioane de oameni, după cum au subliniat organizatorii. Deschiderea târgului de către Merkel și Macron simboliza strânsa legătură dintre cele două țări, iar evenimentul a fost unul de mare importanță în strategia franco-germană de a contracara naționalismul și iliberalismul, aflate atunci în ascensiune, și de a promova valorile (sau, cel puțin, imaginea) unei Europe unite.

S-a vorbit despre responsabilitatea socială a acestui important eveniment cultural, despre rolul stabilizator pe care branșa îl are în lumea noastră tot mai nesigură: „În vreme ce mai toate societățile sunt scindate, iar știrile false (fake news) au devenit o provocare pentru presă, crește cererea pentru informații aprofundate și știri temeinic documentate” a spus Juergen Boos, directorul târgului, adăugând: „Atunci când narațiunile veninoase au mare căutare și răspândirea de teamă și ură este iar la ordinea zilei, noi, iubitorii de carte cu orientări liberal-democrate trebuie să răspundem acestui fenomen cu contraoferte atrăgătoare”. Președintele Asociației Librarilor Germani, Heinrich Riethmüller, a subliniat că editurile sunt un garant al înțelegerii, al transmiterii de informații credibile, al formării de opinie.

După aprecierea organizatorilor, la cel mai mare târg de carte din lume au participat 71.300 de expozanți din 106 țări. Acestora li s-au alăturat în total 280.000 de vizitatori. Foarte apreciate au fost numeroasele evenimente – peste 4.000 la număr – la care au participat peste 600 de scriitori.

Pentru scriitorii români, oportunitatea de a participa la un asemenea eveniment este evidentă. Standul românesc din acest an a cuprins 400 de titluri apărute la 20 de edituri. Principalele momente au fost prezentarea romanului „Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, apărut în traducere germană la editura Zsolnay, o dezbatere despre etnicii germani din România, cu Nora Iuga ca principal vorbitor, dar și o dezbatere pe tema căderii zidului Berlinului. De asemenea, a fost organizate întâlniri dedicate poetului german de origine română Werner Söllner, editurii Pop din Ludwigsburg (moderator fiind Traian Pop, directorul editurii) și au fost prezentate romane recent apărute în română, dar conectate la spațiul germanofon, între care „Șapte octombrie”, de Vlad Zografi (Humanitas, 2018) și „Cartea Reghinei” (Humanitas, 2019), semnat de Ioana Nicolaie.

Lasă un răspuns