Profilul rezilienței identitare în diaspora. Scriitoarea Cristina Bejan

| Un text de Teodor Stan |

Pentru a înțelege ce anume din cultura românească trezește interesul tinerilor crescuți în medii multiculturale din străinătate, trebuie să înțelegem cine a transmis inițial acel sentiment de coeziune socială și de raportare la identitatea românească și cine a hrănit acel aspect identitar opțional în existența independentă, de adult, a celor ce și-au trăit întreaga viață în afara hotarelor țării.
Orice discuție legată de reziliența identitară și de raportarea acestor tineri la cultura actuală a României trebuie să ia în considerare percepțiile părinților proiectate asupra copiilor, ca și contextul formării lor identitare ca adulți.
Făcând parte din comunitatea româno-americană din zona metropolitană a Washingtonului, am deschis această discuție cu un grup de familii ai căror copiii, unii dintre ei adulți cu cariere bine închegate în zonă, și-au petrecut întreaga viață aici, dar rămân legați de identitatea românească. Din discuțiile avute redau concluzii personale incipiente și o singură poveste de viață care sper să reprezinte ceea ce s-ar putea numi un profil pozitiv de reziliență identitară în diaspora. Las intenționat nediscutate aici concluzii pertinente legate de necesitatea schimburilor academice și a burselor de studii, a platformelor de susținere a tinerilor artiști din diaspora sau rolul central ce trebuie jucat de centre culturale pe un continent atât de vast precum cel american.
Vârsta, motivațiile și circumstanțele emigrării părinților, cât și atitudinile structurate de aceștia față de țara de origine au un impact primordial în afilierea afectivă a tinerilor. Nostalgia părinților ajunși în Statele Unite pare în genere expusă unei suspendări în timp, o comemorare perpetuă a poveștilor personale de viață, o conservare a tradițiilor, și nu neapărat o raportare actualizată la dinamica culturală și la transformările curente ale țării de origine. Pentru tinerii născuți sau formați de la o vârstă fragedă în medii multiculturale din afara țării, bagajul cultural specific românesc este unul opțional, ce poate fi afirmat sau marginalizat în dinamica formării fiecărui individ.
Am cunoscut-o pe scriitoarea Cristina Bejan în perioada în care locuia la Washington și am rugat-o să-mi împărtășească drumul său de afirmare a identității culturale mixte.

CITEȘTE ÎN FORMATELE ACTIVE DE MAI JOS

Lasă un răspuns