Kitsch-ul si avatarurile subiectivismului. De la „locuirea în neautentic” la „leader kitsch”

|| Un material de Dana Buzura-Gagniuc | Participă: Ioan Marchiș, Delia Suiogan, Cristian Lică, Corina Taraş-Lungu, Alexandra Colceru, Mădălina Dominteanu, Valentin Rupa || 

Orice proces de evaluare presupune și un anume grad de subiectivism. Societatea a modificat în timp criteriile de valorizare în funcție de idealurile estetice, istorice, religioase, etice, ale fiecărei epoci sau perioade istorice. Creații considerate la un moment dat valori de referință, după un număr de ani, au căzut în desuetudine, ieșind din sfera valorilor. Istoria a cunoscut însă şi situaţii în care, creaţiilor considerate mediocre, în timp, le-a crescut valoarea. Astfel, în urma procesului de valorizare, orice produs creat de mâna omului sau regăsit în natură poate deveni o valoare, deci poate intra într-o colecţie de valori.

Ioan Marchiș – „O locuire în neautentic și artificial”

Delia Suiogan – „Obiectul kitsch este, de cele mai multe ori, o marcă a cantității”

Cristian Lică – „Instanțele noastre sunt vizitatorii”

Corina Taraş-Lungu – @ Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane: „Problema kitsch-ului este definirea sa sau, mai bine spus, lipsa acesteia”

Alexandra Colceru – @ Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane: „Problema kitsch-ului este definirea sa sau, mai bine spus, lipsa acesteia”

Mădălina Dominteanu – @ Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane: „Problema kitsch-ului este definirea sa sau, mai bine spus, lipsa acesteia”

Valentin Rupa – @ Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane: „Problema kitsch-ului este definirea sa sau, mai bine spus, lipsa acesteia”

CITEȘTE ÎN FORMATELE ACTIVE DE MAI JOS

Lasă un răspuns