„Ficțiunea continuă să predomine, oricât s-ar fi relaxat ca scriitură nonficțiunea”

Un interviu realizat de Iulia Alexa

Ce fel de cărți se cumpără cu predilecție?

Românii cumpără deopotrivă cărți de ficțiune comercială și de ficțiune literară, dar și de nonficțiune. Se cumpără multă ficțiune comercială care are în centru femei, în diferite spații, mai exotice sau mai apropiate și în diferite epoci. Cititorii au început să fie tot mai atenți la ficțiunea literară premiată internațional și urmăresc volumele nominalizate sau premiate, precum și autorii foarte bine titrați pe piețele americane sau europene. Totodată, literatura de gen, fantasy, science fiction și thriller continuă să fie populară, mai ales că în cinematografie și industria serialelor TV se ecranizează tot mai multe. Se cumpără deopotrivă și nonficțiune comercială, cărți de popularizare a științei, memorii și biografii de personalități, cărți de istorie sau de psihologie și selfhelp. Ficțiunea continuă să predomine, oricât s-ar fi relaxat ca scriitură nonficțiunea, oricât de „popularizatoare” ar fi și de lejer scrisă. Ficțiunea spune povești, oferă evadări, oferă oglinzi prin care cititorii pot ieși din lumea cotidiană și se pot vedea în spații și timpuri complet diferite.

Cum ai văzut evoluând piața de carte din România? Dar pe cititori?

Cititorii care fac parte din nucleul de „cititori de cursă lungă” au ajuns tot mai atenți la premii naționale sau internaționale, la recomandările de pe Goodreads sau de pe coperta a patra, urmăresc autorii preferați și editurile preferate pe rețelele de socializare și interacționează direct cu ei. Sunt mai deschiși ca în urmă cu 4-5 ani la literatura română contemporană pentru că autorii români au început să circule mai mult prin turnee, să apară mai des prin ziare și reviste sau la radio și TV. Vor tot mai repede traducerile în limba română pentru că știu de cărțile publicate la noi încă de la apariția lor în străinătate. Pentru ceilalți, cititorii „de ocazie”, să spunem, lectura este fie haotică, aleatorie, cărțile sunt alese din raft după criterii de moment (copertă, autor, gen), fie foarte nișată – odată ce încep să citească un gen anume ies foarte greu din această obișnuință și nu mai încearcă altceva.

Ce citesc tinerii ?

Pentru copii există cărți din toate etapele lor de formare: de la cele ilustrate pe care le citesc împreună cu părinții, până la „early readers”, romane mai scurte și mai simple care să facă tranziția spre romanele propriu-zise, pentru cei de peste 7 ani. Cei mici preferă cărțile cât mai colorate, cu animale, așa cum e firesc, cei mai mari încep să caute aventuri, personaje cu care să se identifice, teme care le pot stârni interesul, iar părinții se străduiesc să aleagă acele cărți care dincolo de „distracție” conțin și elemente educative și formatoare.
Pentru tineri există o bogată ofertă de carte din genul Young Adult și aceștia citesc povești cu personaje apropiate de vârstele lor, fie în cadre fantasy sau distopice, fie în cadre realiste, verosimile, cu care se pot identifica. Toate au teme care îi interesează direct la aceste vârste: prietenia, solidaritatea, societatea, învățarea, maturizarea și responsabilitățile ei, iubirea.

Ce citesc femeile? Dar bărbații?

Femeile citesc, sau cel puțin cumpără, mai multe cărți decât bărbații și, în orice caz, mai regulat. Se observă din listele de bestsellere din ultimii ani că femeile cumpără preponderent literatură cu și despre femei, fie că e vorba de romance, ficțiune literară (cărți premiate internațional) sau thriller domestic/crime cu protagoniste în centru, dar cu siguranță se îndreaptă mult și spre zona de nonficțiune care cuprinde cărțile de selfhelp, parenting, wellness. Bărbații merg spre aventură (fie ficțiune istorică, fantasy, science fiction, thriller) sau de nonficțiune (cu precădere cărți despre istorie, societate și politică sau de popularizare a științei.

Textul este parte a materialului „Cartea și lectura. O chestiune de context”

Cum citim, ce citim, în ce ritm, în ce scop? Cărțile și ecosistemul lor au fost asaltate de revoluția digitală, de comportamente de consum informațional care s-au modificat în timp foarte scurt la scara istoriei și care pun sub semnul întrebării cititul așa cum a fost acesta practicat timp de secole. Care este motivația pentru care citim? Citim de plăcere sau din obligație, citim din curiozitate intelectuală sau din plictiseală, citim pentru că „trebuie” sau pentru că am dezvoltat o adicție la cărți? Cititul în afara rigorilor profesionale se supune unei rigori personale, ori e ghidat de capriciu? Lectura pe suport digital este la fel de reconfortantă precum cea pe hârtie? Va mai supraviețui cartea ca atare? Va fi ea apanajul unor nostalgici și inițiați, la fel cum azi numismatica este apanajul unor inițiați și pasionați de monede vechi? (Iulia Alexa)

CITEȘTE ÎN FORMATELE ACTIVE DE MAI JOS

Contribuții - articole recente (vezi toate)

    Lasă un răspuns