Avanpremieră la One Jazz Festival – Baia Mare

        După nemeritate decenii de quasi-izolare, în anii ulteriori nominalizării din partea României pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Baia Mare și-a resuscitat viața jazzistică. O nouă manifestare a acestei revitalizări se va petrece în plin sezon autumnal 2019, când în șarmanta urbe-poartă-de-intrare spre fascinantul Maramureș va avea loc cea de-a doua ediție One Jazz Festival, sub egida Asociației OneSound. Cum se știe, ediția inaugurală a fost una încununată de succes, desfășurându-se cu casa închisă. Anul acesta, concertele vor avea loc tot la Teatrul Municipal din localitate, în datele de 8-9 nov. 2019, iar programul anunțat de dinamicul director artistic Eddy Keller e realmente promițător.

          Publicului i se oferă șansa de a vedea la lucru atât muzicieni consacrați, cât și tineri în plină afirmare. Din cea din urmă categorie face parte vocalista Krisztina Koszorus Koszika, lidera formației Koszika & The Hotshots. Pe când era studentă la Academia Națională de Muzică G. Dima din Cluj, Kozsika îmi fusese recomandată de colegul meu, profesor la aceeași instituție și prestigios pianist, Boldizsar Csiki. De altfel, ea e absolventă de înalte studii muzicale, tot la ANMGD, în cadrul secției de vioară.  După câștigarea premiului pentru cea mai bună vocalistă la Concursul Debutanților din cadrul Festivalului de Jazz de la Târgu Mureș (ediția 2015, când și semnatarul acestor rânduri făcea parte din juriu), cariera junei cântărețe de jazz ia o turnură ascendentă, concretizată în apariții la televiziune, concerte prin țară și prin Ungaria, Portugalia, Italia, Franța, Austria, Slovacia. Repertoriul ei înglobează, cu specifică dexteritate, jazz, swing, folclor maghiar și cel gitan, intonații și ritmuri funk etc., fiind interpretat cu reale aptitudini… poliglote, în mai multe limbi. Susținută de partenerii ei instrumentali − Éltes Áron / sax, Cristina László – pian, synth şi backing vocals, Csaba Szász / ghitară, Attila Zonda / ghitară-bas, Zsolt Asztalos / tobe − Koszika promite o petulantă uvertură festivalieră.

          Péter Sárik Trio face parte, în prezent, dintre cele mai active formații de jazz ale Ungariei. Liderul este un prolific pianist, compozitor, aranjor, pedagog, de o invidiabilă versatilitate interpretativă. Aceasta se repercutează și asupra interacțiunii, întotdeauna în parametrii unui cert profesionalism, cu partenerii săi de grup: Tibor Fonay / bass și Attila Gálfi / baterie. Din fericire, în ultimii ani,Sárik și-a orientat preocupările și înspre țara noastră, atât ca apreciat interpret − prin colaborări cu vocalista Luiza Zan − cât și ca membru în jurii festivaliere, sau protagonist al unor ateliere de creație.  Spectatorii vor avea șansa de a savura versiunea live a recentului album al celor trei, simplu și elocvent intitulat Bartók. E vorba despre o adevărată provocare: o transfigurare din unghiul sensibilității contemporane a profunzimilor creației bartókiene. Cu atât mai mult, cu cât genialul compozitor născut la Sânnicolau Mare (în extremitatea vestică a Banatului) a influențat în mod decisiv evoluția esteticii jazzistice spre statutul de egal între egali printre avatarurile muzicii contemporane. Din vastul material tematic al capodoperelor lui Béla Bartók, pe amintitul album discografic figurează câteva piese celebrisime: Allegro barbaro, trei dintre Dansurile românești (culese de compozitor în uimitoarele sale campanii de documentare prin Transilvania începutului de secol XX), secvențe din  MikrokosmosAdagio din Concertul pentru pian nr. 2 etc. Recitalul Péter Sárik Trio se anunță a fi un veritabil regal, demn de tot interesul!

          Gala de sâmbătă 9 noiembrie 2019 va fi deschisă de foarte tânăra trupă Sidewalk Troubadours. Și aci predomină muzicienii formați la aceeași Academie Națională de Muzică din Cluj, inepuizabilă cultivatoare de talente, ce împlinește anul acesta un secol de existență. Grupul s-a format în jurul fraților Elöd și Szabi Domokos. Primul dintre ei e trompetist, iar în anul 2017 a câștigat Concursul de compoziție Liviu Comes. Al doilea a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul principalei Universități clujene, UBB, dar se manifestă și muzicalmente, ca ghitarist și vocalist. Principalul lor aliat este Cristian Zaharia / ghitară, muzicuță, voce, reprezentant al noii generații formate la ANMGD, însă totodată și al potențialului muzical al Băii Mari, de unde e originar. Partea percusivă este asigurată de Erik Forró și Gergely Reman. Mărturisesc că sunt foarte curios să-l aud cântând la țambal pe acesta din urmă, student al reputatului percuționist Mircea Ardeleanu, ambii fiind implicați în grupul Transsilvabras Percussão, pe care l-am promovat în calitate de director al Casei do Brasil (instituție patronată de UBB Cluj). Din câte înțeleg, principalul scop al formației S.B. − versată în așa-numitul busking (= performance stradal) − este acela de a suscita interesul unor categorii ample de spectatori, prin abordarea unor piese debordând de bună dispoziție.

          Nicolas Simion, unul dintre cei mai activi jazzmeni români pe plan mondial, va fi însoțit la Baia Mare de membrii cvartetului Crazy World: rafinatul ghitarist Sorin Romanescu, basistul clujean Tibi Menyhart și subtilul baterist Iulian Nicolau (care, în pofida extremei sale tinereți, are mari șanse de a deveni o figură de prim-plan a jazzului român și internațional). Ascensiunea lui Nicolas Simion pe firmamentul jazzului european a început încă din patrie, în perioada de „rezistență prin jazz” din ultimul deceniu al regimului totalitar. Tânărul saxofonist/clarinetist a evadat spre „lumea liberă” scurt timp înainte de căderea dictaturii, stabilindu-se la Viena. Ulterior și-a mutat „cartierul general” la Köln, însă și-a menținut funcționale contactele cu viața jazzistică din România. Din fericire, nu a renunțat la cetățenia română, ceea ce mi-a permis ca – la începutul secolului 21, când fusesem cooptat în juriul Premiului Muzicianul European al Anului acordat sub egida Guvernului Austriei ‒ să îl pot nominaliza din partea României pentru acea distincție.În 2014 i-a fost decernat prestigiosul WDR Jazzpreis pe anul 2015, la categoria Improvizație. Este vorba despre un premiu – în valoare de 10.000 de euro ‒ atribuit începând din 2004 (din inițiativa postului de radio WDR-Hörfunk) celor mai valoroși jazzmeni activi în landul Nordrhein-Westfalen. Printre muzicienii cu care a colaborat muzicianul nostru (originar din zona Brașov) s-au numărat nume notorii, precum Archie Shepp, Mal Waldron, Gunther Schuller, Sabin Pautza, Dusko Goykovich, Jancy Korossy, Tomasz Stanko, Jeanne Lee, Charlie Mariano, Lee Konitz, Lonnie Plexico, Victor Jones, Jim Pepper, Christian Muthspiel ș.a.m.d. De-a lungul anilor, Nicolas și-a amplificat continuu statutul de creator. Astfel, el se manifestă actualmente la fel de convingător ca interpret-improvizator (la saxofon tenor/sopran, clarinet, clarinet-bas, taragot, pian etc.), dar și în calitate de compozitor, aranjor, șef de orchestră, dirijor și, nu în ultimul rând, producător de albume discografice la propria casă 7 Dreams… Despre aceste ipostaze ale sale am scris și vorbit în varii contexte, iar în câteva ocazii i-am fost maestru de ceremonii fie pe diverse scene, fie la posturi de radio și televiziune, din România, Portugalia, Suedia, Austria, Germania, Rusia, Elveția ș.a.m.d. Mă bucură că experiența se va repeta și în stimulativul context băimărean. Sunt convins că, la fel ca de fiecare dată, muzica lui Simion și a companionilor săi îi va încânta pe cei prezenți.

          Recitalul final va aparține iarăși unor muzicieni reprezentând noile generații: Trio-ul condus de bateristul ceh Dali Mraz, din care mai fac parte basistul italian Federico Malaman și ghitaristul român Marius Pop. Liderul trupei declară că a ajuns să se exprime preferențial prin baterie, datorită unui surplus de energie ce se cerea canalizată prin modalități artistice. De la simpla defulare a unui temperament extrovertit, a ajuns mai apoi să cugete la semnificațiile de ordin spiritual ale actului interpretativ. Așadar, Mraz nu se limitează doar la preocupările pur tehnice, de epatantă virtuozitate, ci e interesat de implicațiile mai profunde ale muzicii. Ca atare, paleta preocupărilor sale include și compoziția, interpretarea pianistică, lecții de muzică, ateliere interactive. Între muzicienii săi preferați se află și cei doi cu care va cânta pe scena Teatrului din Baia Mare: Federico Malaman e basist, contrabasist și aranjor, absolvent al Conservatorului din Verona. Cu Mraz împărtășește nu doar interesul pentru stilul jazz fusion progressive, ci și manifestarea aptitudinilor sale comunicaționale prin intermediul internetului. Măiestria sa interpretativă, dublată de simțul humorului și de o mentalitate deschisă sunt caracteristici ce i-au facilitat colaborarea cu numeroși muzicieni de valoare: Mario Biondi, Paolo Belli, George Benson, Solomon Burke, Wilson Pickett, Al Jarreau, Kid Creole, Antonella Ruggiero, Billy F. Gibbons (de la ZZTop), Claudio Bagnioli, Enrico Ruggeri, Gianna Nannini, Fabio Concato și mulți alții. La rândul său, ghitaristul Marius Pop e compozitor și vocalist cu interesante preocupări în domeniile de fuziune și progressive. Originar din Oradea, el s-a impus în repetate rânduri ca o voce aparte în contextul hiper-ultra-aglomerat al interpreților la cel mai popular instrument de pe Glob. Îmi amintesc de prezența sa la Concursul Debutanților de la Sibiu − ediția 2007, pe când urbea sud-transilvană era Capitala Culturală a Europei −, unde a câștigat premiul întâi împreună cu trupa Headliner. Între timp, Marius Pop s-a afirmat drept primul ghitarist român acceptat ca instructor în cadrul GuitarMasterclass.net (un site de reputație mondială în domeniul pedagogiei ghitarei, cu peste 10.000 de studenți plătitori), precum și într-o serie de proiecte majore din sfera jazzului actual.

          Frugalele notații de mai sus sper să constituie o invitație pentru cei dornici de a-și augmenta patrimoniul de trăiri jazzistico-artistice înnobilatoare, prin participarea directă la atractivul One Jazz Festival de la Baia Mare.

Lasă un răspuns