Nu stiu câti dintre cei ce comenteaza fenomenul teatral s-au apucat de meserie atrasi si de doza de putere inclusa in fisa postului. Cert e ca aceasta componenta e cumva inevitabila. Evaluarea calitatii unui spectacol, stabilirea unor ierarhii valorice, situarea in context a unei productii teatrale genereaza, ca ne place sau nu, putere. Mai firava [...]

Strapontina trecuta incerca sa sugereze ca teatrul ar fi ceva mai mult decât un prilej de distractie. Ca, in principiu, el ar avea chiar puterea de a schimba lumea. Ma rog, de a contribui la schimbarea ei. Cam ca in citatul din Edward Lorenz, cu fluturele a carui bataie de aripa provoaca un uragan. Sau [...]

Halal intrebare la inceput de stagiune! Si totusi. Ce-ati raspunde daca, la intrarea in sala de spectacol, o duduie dotata (fie cu pix si chestionar, fie cu microfon si cameraman) ar dori sa afle ce anume v-a indemnat sa va petreceti seara la teatru? Ce simplu era daca va cerea parerea despre disputa româno-olandeza privind [...]

Intr-o sala de teatru trebuie sa fie liniste. Ca sa auzim respiratia actorilor, soaptele, tacerile lor. Si pentru ca propria noastra emotie – provocata de respectivele respiratii, soapte, taceri – sa se desfasoare in voie. Intr-o sala de teatru, pâna si un scârtâit de strapontina poate sa deranjeze. Ca sa nu mai vorbim de alte [...]

Constantin Cojocaru in dialog cu Cristina Rusiecki   Cristina Rusiecki: Aveti o colectie impresionanta de premii si nominalizari. Ati fost nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor in rol secundar, pentru Istvan, din „joy.megaJoy“ in 2007. Ati luat Premiul pentru cel mai bun rol feminin in spectacolele „Gaitele“ si „Cheek to Cheek“ la [...]

Nu-i asa ca suna a revendicare scandata din mii de piepturi, în fata sediului guvernului sau la presedintie? Într-un meeting impresionant, transmis în direct de toate televiziunile si organizat de Alianta nationala a consumatorilor de teatru? Pâna la înfiintarea unei astfel de aliante ar fi mai realist ca, sub titlul de mai sus, sa se [...]

Spectacolul s-a terminat. La un moment dat, se aud si primele aplauze: nesigure, timide, de tatonare. Cei care au spart gheata presupun ca piesa s-a terminat, dar faptul ca ceilalti intârzie sa se manifeste le alimenteaza unele indoieli: daca totusi mai urmeaza ceva? In teatru, ca-n viata, e posibil orice. O privire la ceas e [...]

Atunci când resping o piesa contemporana propusa spre montare de catre un regizor mai putin rasfatat de soarta, directorii teatrelor noastre dau vina pe bani. Mai exact, pe lipsa lor. Piesa din zilele noastre ar presupune cheltuieli suplimentare pentru achizitionarea drepturilor (autor, traducere), iar vremurile pe care le traim sunt, cum altfel, grele. Nu conteaza [...]

Desi e departe de ponderea pe care o are în tarile normale, inclusiv în cele vecine, teatrul independent pare sa cunoasca si la noi o evolutie ascendenta. Din ce în ce mai multe afise, din ce în ce mai multe anunturi tv, radio ori pe net se straduiesc sa ne atraga prin poduri, prin beciuri, [...]

Si la a noua editie Festivalul Comediei Românesti a ramas un festival de spectacole si nu unul al spectacolului (formula enuntata mai sus ii apartine lui Jean Vilar si a fost gândita pentru Avignon, iar la noi a fost adoptata de Festivalul International de Teatru de la Sibiu). Adica, selectie riguroasa pentru sectiunea oficiala – [...]